VIDEO: Culisele înființării județului Alba, acum 55 de ani. Istoricul Dragoș Ursu: De ce nu iubeau primii comuniști, Alba Iulia

În urmă cu 55 de ani, în data de 17 februarie 1968, a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Alba.

Alba Iulia, dimineața zilei de 17 februarie 1968. Se pregăteau ultimele detalii ale ședinței de înființare a Consiliului Popular provizoriu al județului Alba.

Personajele principale erau tovarășii: George Homoștean, Băiuț Sârbu, Nicodim Roșca, Ioan Stoica, Sofron Muntean, Mihăilă Drăghici, Gavrilă Tipei, Iustin Zeicu, Frâncu Franchini, Dumitru Cormoș, Pompiliu Florian și încă vreo câțiva, alături de care, în sala mare a actualei Case de Cultură a Studenților au luat loc 260 de figuranți (deputați regionali și raionali ale căror circumscripții se află pe teritoriul noului județ Alba).

Regizorul principal al întregii acțiuni a fost Paul Niculescu Mizil, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent, însărcinat pe linie de partid cu îndeplinirea acestei sarcini.

Perspectivă interesantă: de ce nu le plăcea Alba, primilor comuniști

Alba24 a discutat și cu istoricul Dragoș Ursu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Acesta aduce o perspectivă interesantă. Alba a decăzut ca urmare că Alba Iulia, cel mai important oraș, era cel în care se încoronaseră regii României Mari.

Astfel, încărcătura simbolică ducea direct spre vechiul regim. Mai mult. În anii 50, zona era împânzită de grupuri de partizani.

”Aș face un arc peste timp, întorcându-mă cu două decenii în urmă (înainte de 1968 – n.red.), când, la instaurarea comunismului, Alba a fost o regiune care  avut de suferit în primul rând din cauza moșteriniii regale, era orașul în care s-au încoronat regii României mari și în al doilea rând datorită grupurilor de rezistență anticomunistă din zona Albei, a Munților Apuseni, a Blajului, astfel că orașul și județul au trecut într-un con de umbră, beneficiind prea puțin de pe urma investițiilor regimului, iar Alba a devenit raion în cadrul Regiunii Hunedoara, trecând prin diferitele reforme administrative ale regimului comunist.

La ultima dintre ele în 1968, în care se reînființează județul, pa primit marginile de la 4 regiuni: de la Brașov, de la Mureș, Regiunea Autonomă Mureș, primind zona Blajului și spre Târnăveni, de la Regiunea Cluj primind zona Munților Apuseni, iar evident, Regiunea Hunedoara de care se desprindea, Raionul Alba și Raionul Sebeș, formând toate împreună actualul județ Alba, care se suprapune parțial peste vechiul comitat de Alba și implicit peste județul interbelic Alba” a spus Dragoș Ursu.

Constituirea

Ședința de constituire a început sub conducerea lui Paul Niculescu Mizil. Alba24 a consultat o parte dintre documentele acelui moment.

După ce au fost aprobați în unanimitate toți membrii comitetului executiv al Consiliului județean provizoriu, s-a trecut la alegerea conducerii:

George Homoștean – președinte, Sofron Muntean – prim-vicepreședinte și Mihăilă Drăghici, Gavrilă Tipei și Iustin Zeicu – vicepreședinți.

Unanimitate și de această dată! Cu acest prilej, tovarășul Paul Niculescu Mizil a ținut un discurs redat integral în primul număr al ziarului vremii, a doua zi.

”Noi dăm astăzi viață uneia dintre hotărârile extrem de importante elaborate de partidul nostru și anume îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a patriei noastre.

Partidul pune mari speranțe în această măsură impusă de cerințele dezvoltării social-economice ale țării noastre.

Dumneavoastră cu toții știți că în concepția partidului nostru formele de organizare a activității sociale nu sunt date odată pentru totdeauna ci trebuie să fie continuu adaptate spre a corespunde nevoilor dezvoltării sociale…” le-a spus acesta celor prezenți.

De ce s-a renunțat la regiuni

Tot atunci, le-a explicat rațiunea pentru care partidul a renunțat la regiuni și raioane:

”Am considerat necesar să înlăturăm una dintre aceste verigi, astfel ca între comună și oraș să existe doar o singură verigă: organismul județean.

Această măsură este de natură să apropie conducerea de partid și de stat de unitățile administrativ-teritoriale de bază, de oraș și de comună, să le apropie de viața oamenilor muncii”.

Discursul său a generat, după cum consemnează ziarul comunist al vremii, ”aplauze puternice și aclamații”.

Trasarea primelor sarcini

Rămași singuri după plecarea lui Paul Niculescu Mizil, membrii noului comitet executiv (21 în total) al Consiliului popular provizoriu au convocat o nouă ședință, două zile mai târziu, adică luni, 19 februarie.

Această ședință a fost dedicată lucrurilor concrete privind organizarea, ”repartizării sarcinilor” care trebuiau îndeplinite urgent și a atribuțiilor fiecărui membru al conducerii.

Un lucru considerat important în această ședință a fost predarea și preluarea bunurilor fostei regiuni, tovarășul Homoștean exprimându-și temerea că obiectele de inventar ar putea fi înlocuite (mai ales covoarele) cu unele mai deteriorate.

Potrivit procesului verbal al ședinței, aflat la Arhivele din Alba Iulia, directorul direcției tehnice, Dumitru Cormoș le-a spus celor prezenți că ”trei tovarăși arhitecți fac un detaliu de sistematizare a centrului orașului Alba Iulia” solicitând o listă cu ”dotările” pentru centrul orașului: cinematograf, teatru de stat, bibliotecă județeană, casă de cultură, spațiu nou pentru teatrul de păpuși, hotel, sală de sport, restaurant, puncte de agrement, cinematograf și teatru de vară, oficii ONT și sediu CEC, casa pionierilor, sedii administrative și locuințe.

Aceasta era viziunea inițială pentru partea centrală a orașului.

• ”Să se ia măsuri pentru respectarea și curățirea fațadelor clădirilor din oraș, atât cele particulare, cât și cele de stat. Fațada cinematografului Victoria are un aspect foarte urât, nu este tencuită. În acest scop să se organizeze echipe de zugravi cu care să se lucreze la repararea clădirilor pe străzile principale! În tot cursul zilei să se asigure cu un măturător curățenia străzii din centrul orașului în afară de curățenia obișnuită care se face!” George Homoștean, 19 februarie 1968

”În legătură cu aceasta, tov. George Homoștean arată că este necesar ca în jurul sediului politico-administrativ al județului să se amplaseze un ansamblu de blocuri cu magazine la parter, pentru a schimba aspectul actual” se arată în documentul citat. Rezultatul poate fi văzut și astăzi în zona centrală a orașului.

După ce a trasat sarcini legate de ”modernizarea” urbanistică, noul președinte a cerut ca locul de plecare al mașinilor IGO să fie mutat din centrul orașului ”deoarece are un aspect foarte urât” și ”i-a atras atenția” șefului Miliției, tov. Drăghici, să ”planteze” semne de circulație și să urmărească respectarea lor, să stabilească locuri de parcare cu taxă și să interzică circulația camioanelor pe drumul pe cetate.

Totodată s-a luat decizia rearanjării vitrinelor și aprovizionării magazinelor cu marfă, cu accent pe aprovizionarea fostului raion Cîmpeni, unde populația ”nu are altă sursă de aprovizionare”.

S-a stabilit de asemenea orarul de circulație al autobuzelor precum și ca noaptea, între orele 22 și 5 dimineața, transportul în oraș să se facă cu un taxi!

Pe scurt, aceasta este o parte din istoria primelor zile de la înființarea consiliului popular care a condus județul Alba.

Unele dintre efectele deciziilor luate ”la cald” în acele zile, după inspirația liderilor momentului, le resimțim și astăzi: amenajarea centrului orașului în forma actuală, sistematizarea unor străzi, deschiderea drumului către Munții Apuseni de pe Calea Moților și multe altele.

Foto: Descoperă Alba Iulia