Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Tacâmurile, farfuriile, paiele, paharele din plastic, interzise în magazinele din România. Ordonanță aprobată


Publicat

Guvernul a aprobat miercuri ordonanța de urgență prin care se interzice oficial punerea pe piață a unor produse din platic de unică folosință. Adoptarea actului normativ vine la aproape două luni întârziere față de termenul limită.

Directiva europeană (2019/904) privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a intrat în vigoare din data de 3 iulie 2021. Actul normativ trebuia transpus în legislaţia ţărilor UE până la acest termen.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că nu poate fi estimată cantitatea de produse din plastic care vor fi scoase de pe piață și că stocurile vor fi epuizate treptat.

Potrivit sursei citate, aceste produse vor fi înlocuite cu cele din materiale biodegradabile.

Ministrul mai spune că magazinele își pot epuiza stocurile, dar nu mai pot pune pe piață cantități noi.

Lista produselor de unică folosință care vor dispărea include: bețișoare pentru urechi, tacâmuri, farfurii, paie pentru băuturi sau filtre din plastic pentru tutun.

„Directiva privind plasticul de unică folosintă a fost transpusă în legislatie printr-o Ordonanță care introduce și în România obligațiile pentru reducerea plasticului din natură. Majoritatea deșeurilor din apele maritime provin din plastic de unică folosință”, a spus ministrul Mediului, la finalul ședinței de guvern.

El a precizat că urmează să fie făcute normele de aplicare, cu reguli pentru producători: „Este practic cruciada pornită de Uniunea Europeană împotriva produselor din plastic”.

Ministrul Mediului a mai spus că productia de plastic va fi permisă în continuare, dar doar dacă acele produse vor fi puse pe piață în afara Uniunii Europene.

Lista produselor din plastic interzise

De la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, se interzice introducerea pe piață a următoarelor produse din plastic de unică folosință și a următoarelor produse fabricate din materiale plastice oxodegradabile:

  • Bețișoare pentru urechi
  • Tacâmuri – furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești
  • Farfurii
  • Paie pentru băuturi
  • Agitatoare pentru băuturi
  • Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe
  • Recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care: (a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (b) sunt de regulă consumate din recipient; (c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare
  • Recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora
  • Pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.

Fac excepție următoarele produse din plastic care sunt folosite în domeniul medical: bețișoarele de urechi, agitatoarele pentru băuturi, paiele din plastic de unică folosință; bețișoarele din plastic de unică folosință utilizate de un prestator de servicii medico-legale sau în scopuri științifice (diagnostic, educațional sau în cercetare); paiele de plastic de unică folosință.

Pentru anumite produse din plastic de unică folosință operatorii economici care le introduc pe piața națională sunt obligați să reducă progresiv cantitățile astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 și 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022.

Lista produselor vizate de reducere:

  • Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  • Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care: a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; b) sunt de regulă consumate din recipient; c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare.

Din 3 iulie 2024 produsele din plastic de unică folosință ale căror dopuri și capace sunt din plastic pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile și capacele rămân atașate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor.

Aceste produse sunt recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, și anume recipientele utilizate pentru a conține lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora și ambalajele de băuturi compozite inclusiv dopurile și capacele acestora.

Nu intră în această categorie recipientele din sticlă sau metal cu dopuri și capace din plastic sau recipientele pentru băuturi destinate și utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale.

Modificări de marcaj al ambalajului

La data intrării în vigoare a ordonanței ordonanțe anumite produs din plastic de unică folosință introduse pe piață, trebuie să poarte un marcaj clar, lizibil și care nu se poate șterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs, care informează consumatorii cu privire la opțiunile de gestionare a deșeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv. De asemenea trebuie să se precizeze prezența materialelor plastice în componența produsului și impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului.

Produsele care intră în această categorie:

  • Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane
  • Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic
  • Produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun
  • Pahare pentru băuturi

Când va dispărea plasticul de pe piață

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a vorbit despre ordonanța care interzice producția și importul de produse de unică folosință din plastic și a spus că „punerea pe piață va fi interzisă și încet-încet stocurile se vor termina, încet-încet aceste produse vor fi înlocuite de altele, ecologice, biodegradabile”.

 Întrebat la ce produse din viața de zi cu zi ar trebui să renunțăm de acum încolo, ministrul Mediului a răspuns:

„Ordonanța, directiva de fapt, ne îndrumă către o viață din care să nu mai facă parte produsele de plastic de unică folosință. Ele, cu siguranță, nu se pot elimina din piață de azi pe mâine, sunt unele produse la care încă nu există alternativă, dar cele la care există alternativă, și inclusiv noi, simplii consumatori, putem să optăm pentru variante ecologice, sunt farfuriile, furculițele, paharele de plastic, sunt acele cutii în care ducem mâncarea de la restaurant acasă sau de la fast food, sunt toate produse de unică folosință care se interzic începând cu intrarea în vigoare a ordonanței de urgență. Se interzic ca producție și import, adică punerea pe piață va fi interzisă și încet-încet stocurile se vor termina, încet-încet aceste produse vor fi înlocuite de altele, ecologice, biodegradabile”.

Produsele din plastic înlocuite de produse din porumb și cartofi

„Eu aș spune că, din păcate, până la epuizarea stocurilor, aceste produse de plastic de unică folosință rămân pe piață, dar este practica europeană, este soluția corectă din punct de vedere comercial pentru că agenții economici au investit în acele stocuri și trebuie să lăsăm să existe o trecere lină de la aceste produse de unică folosință din plastic la cele biodegradabile.

Cu siguranță, în viitor, locul acestor produse din plastic va fi preluat de produse din amidon, de exemplu. Pungile de unică folosință din magazinele din care cumpărăm fructe și legume ar trebui să fie și ele din asemenea materiale.

Ele deja se fabrică și în România, sunt firme în România care și-au schimbat tehnologiile și au schimbat materia primă, și au trecut pe pungi, de exemplu, de unică folosință din material biodegradabil, pungă făcută din porumb și cartofi, din amidon, și acest lucru se va întâmpla și în cazul cuțitelor, furculițelor, paharelor, farfuriilor sau acelor cutii, casolete în care ducem acasă mâncarea sau comandăm mâncarea la serviciu.

Este un proces lung, este un început de drum în această cruciadă lansată de Uniunea Europeană împotriva produselor din plastic, dar cu siguranță vom avea rezultate și vom avea un mediu înconjurător mai sănătos, cu mai puțin plastic”, a adăugat ministrul Mediului.

Cum e posibil ca amidonul ca țină locul plasticului

Acidul polilactic sau PLA e unul dintre cei mai cunoscuți polimeri biodegradabili. Acesta se obține din surse regenerabile precum amidonul de porumb, iar produsele făcute din PLA pot arăta aproape identic cu cele făcute din plastic scrie DCNews.ro

Chiar dacă pare o soluție bună pentru înlocuirea plasticului, PLA poate fi la fel de dăunător mediului. 

Un studiu recent arată că PLA-ul scufundat în apă la temperatura camerei se descompune într-un an, pe când alte surse susțin că, în ocean, ar dura între șase și 24 de luni. Deși sună mai bine decât sutele de ani în care se descompune plasticul, amidonul nu pare să fie o idee prea bună. 

surse: DCNews.ro, hotnews.ro, sgg.gov.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

Scandal în familie, la Aiud: Bărbat cu dosar penal după ce și-a agresat soția. Polițiștii au emis ordin de protecție

Publicat

Un bărbat din Aiud, care și-ar fi agresat soția, s-a ales cu dosar penal pentru violență în familie. Polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu.

Potrivit IPJ Alba, joi, 16 septembrie, polițiștii din Aiud au fost sesizați de către o femeie de 33 de ani, din municipiu, cu privire la faptul că ar fi fost agresată de către soț.

În urma aplicării formularului de evaluare a riscului, față de bărbatul de 37 de ani, polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu, pentru o perioada de 5 zile.

Pe numele său a fost întocmit dosar penal, pentru violență în familie.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Comunicat al europarlamentarului Mircea Hava: Comisia Europeană a lansat Noul Bauhaus European

Publicat

Comisia Europeană a lansat Noul Bauhaus European. Acesta este unul dintre programele lansate de Comisia Europeană față de care mă încearcă un optimism moderat, dar și speranța că el va fi cu adevărat o platformă ce va recruta foarte mulți tineri, cu diverse specializări, de la arhitecți și urbaniști, la artiști și vizionari ce vor transforma estetic și funcțional o bună parte din spațiile locuite. 

Trebuie să recunoaștem că în multe dintre țările Europei locuitorii au încetat să mai spere într-o reconciliere a vechiului cu noul, într-o răscumpărare estetică prin artă urbană a clădirilor gri și a pereților murdari de care au parte, în viața lor de zi cu zi, mulți dintre noi.

Noul Bauhaus European este un mod de a pune în lucru, păstrând politicile de mediu și implicând creativitatea, 85 de milioane de euro, între 2021-2022, prin diverse programe europene. Idei și concepte interesante ale tinerilor vor produce soluții estetice dar și tehnice, pentru spațiile noastre de locuit sub umbrela Pactului European.

Cred și aștept foarte mult de la acest program, dar și de la administrațiile publice.

Ei trebuie să încurajeze și să aducă în prim plan potențialul acestui program, pentru binele orașelor și implicarea tinerilor, a artiștilor care se bucură, prin asta, de o adevărată gură de oxigen în această pandemie.

Noul Bauhaus european trebuie să fie, dacă vreți, o pagină esențială din “Biblia” multor administrații locale din România. Este o oportunitate de a atrage bani, dar și de a-i investi în proiecte inovative și durabile.

Vă dau ca exemplu Alba Iulia, unde, dacă există pricepere și decizie, se pot realiza lucruri extraordinare. Blocurile din cartiere cum ar fi Cetate sau Ampoi, acolo unde există mii de locuințe pentru care se poate reconsidera, pentru zeci de ani de acum încolo, calitatea locuirii.

Nu sunt împotriva construcțiilor noi, să fim înțeleși, însă dacă avem șansa de a regândi și da o nouă înfățișare clădirilor mai vechi dar trainice, de ce să nu o facem?

Mânuit așa cum trebuie, de către ași ai administrației, Bauhausul e cheia transformării unui fond locativ uriaș. Și, implicit, diferența între clădiri îmbătrânite moral și fizic și clădiri care să includă atribute de eficiență și estetice.

La fel ca și colegii mei din grupul EPP, consider că prin stabilirea unor reguli și criterii clare, noul Bauhaus European poate să devină acel instrument prin care comunitățile pot recupera anumite decalaje în ce privește estetică la nivel de urbanism și nu numai.

Chiar mai mult, acest program poate deveni un brand în adevăratul sens al cuvântului, o garanție a calității unor proiecte care vor beneficia de fonduri prin intermediul noului Bauhaus.

Mircea HAVA, Europarlamentar PNL

Membru la PPE

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Limita maximă de vârstă a categoriei şomerilor tineri, extinsă de la 25 la 30 de ani. Anunțul ministrului Muncii

Publicat

Guvernul a majorat de la 25 de ani la 30 de ani vârsta maximă a categoriei tinerilor care nu au un loc de muncă, nu sunt înscrişi într-un program de învăţământ şi nu urmează un program de pregătire profesională, a anunţat miercuri ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, la finalul şedinţei de Guvern.

Guvernul a operat modificarea printr-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată miercuri, pe baza unui proiect pregătit anterior de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Până în prezent, categoria „NEET” („Not in Education, Employement or Training”) includea tinerii până în 25 de ani.

„În ordonanţa de urgenţă am extins grupa de vârstă pentru categoria tinerilor din afara sistemului de educaţie şi de ocupare, în loc de 16 – 25 ani am extins la 16 – 30 de ani, ceea ce le dă posibilitatea urmării unor cursuri de calificare finanţate pe fonduri europene atât în actualul exerciţiu financiar, cât şi în următorul exerciţiu financiar.

Vorbim de aproximativ 5 milioane de lei anul acesta, bani pe care îi va suporta Ministerul Muncii, prin bugetul asigurărilor de şomaj, din proiecte europene”, a declarat Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a precizat că în urma acestei modificări aproximativ 2.000 de tineri vor beneficia în acest an de măsuri de stimulare a integrării în muncă.

„Aproximativ 2.000 de tineri care sunt în afara sistemului de educaţie şi de ocupare vor beneficia până la sfârşitul anului de măsuri finanţate din bugetul asigurărilor de şomaj, impactul financiar fiind estimat la 5.625.000 lei”, a menţionat Raluca Turcan.

Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA pe județe a cazurilor de COVID, descoperite în ultimele 24 de ore. Unde au fost cele mai multe infectări – 17 septembrie

Publicat

Autoritățile au raportat peste 4.478 de cazuri noi de COVID-19 în România, descoperite în ultimele 24 de ore. Este vorba despre situația infectărilor în data de 17 septembrie 2021.

S-au înregistrat 73 de decese noi (cu o zi în urmă, erau raportate 71 decese în 24 de ore), iar 762 pacienți sunt internați la ATI (anterior 741).

Cele mai multe cazuri au fost în București – 651, în Timiș – 313, în Cluj – 186, Iași – 225, Suceava – 176, Dolj – 163, Maramureș – 171 și Constanța – 158.

Județele cu cele mai puține cazuri noi sunt Harghita și Tulcea cu câte 21 de cazuri și Covasna cu 22.

Vezi și: Date oficiale: 4.478 cazuri COVID în România, în 24 de ore. 73 decese noi, 762 pacienți la ATI. Situația din 17 septembrie

Harta cu numărul de cazuri pe fiecare județ poate fi vizualizată la rezoluție mare AICI.

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate(total) Număr de cazuri nou confirmate Incidența  înregistrată la 14 zile
1. Alba 21890 47 – DSP Alba 0,88
2. Arad 24740 126 1,02
3. Argeș 28276 79 0,66
4. Bacău 27703 110 1,10
5. Bihor 30138 56 0,74
6. Bistrița-Năsăud 13279 106 2,13
7. Botoșani 15146 102 1,28
8. Brașov 44827 99 0,87
9. Brăila 13674 33 0,44
10. Buzău 13068 47 0,47
11. Caraș-Severin 12173 58 1,14
12. Călărași 10851 59 1,01
13. Cluj 60494 186 1,89
14. Constanța 45191 158 1,37
15. Covasna 8700 22 0,29
16. Dâmbovița 23275 46 0,71
17. Dolj 28394 163 1,45
18. Galați 28874 80 1,04
19. Giurgiu 11644 31 1,23
20. Gorj 9662 25 0,70
21. Harghita 8564 21 0,41
22. Hunedoara 23683 60 0,80
23. Ialomița 11275 75 0,78
24. Iași 44560 225 1,01
25. Ilfov 47546 91 2,37
26. Maramureș 22144 171 1,92
27. Mehedinți 8787 68 0,86
28. Mureș 24663 79 0,64
29. Neamț 20153 80 1,02
30. Olt 15466 66 1,17
31. Prahova 37081 149 1,04
32. Satu Mare 14813 137 2,91
33. Sălaj 11416 39 1,20
34. Sibiu 27546 84 1,10
35. Suceava 26426 176 1,50
36. Teleorman 14730 98 1,48
37. Timiș 57629 313 2,08
38. Tulcea 8731 21 0,58
39. Vaslui 17002 101 1,03
40. Vâlcea 17006 39 0,85
41. Vrancea 11297 56 0,88
42. Mun. București 192924 651 2,05
43. Din străinătate** 1311 20
44. Cazuri noi nealocate pe județe  

 

2753*

22
 TOTAL 1.139.505 4.478

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 6.727. Dintre acestea, 762 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 180 sunt minori, 166 fiind internați în secții și 14 la ATI.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate