VINERI: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Semnificaţii religioase, obiceiuri şi tradiţii

Tăierea Capului Sfântului Ioan se prăznuieşte în fiecare an în data de 29 august. Este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, în data de 1 septembrie începând noul an bisericesc. La sate, există încă numeroase tradiţii şi superstiţii legate de această zi din calendarul ortodox.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul marchează momentul tragic al creştinătăţii în care Sfântul Ioan Botezătorul a fost omorât de către împăratul Irod. Această zi este una de post, în care nu e indicat să se ţină petreceri şi chefuri. Ni se cere să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care, din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplata i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar, pe de altă parte, ca să respectăm modul de viață al lui Ioan.

Sub aspect religios, Tăierea Capului celui care L-a botezat pe Iisus Hristos este o sărbătoare cu semnificaţie eshatologică, adică prevestitoare pentru viaţa de Apoi, în care Dumnezeu se relevă prin oamenii pe care i-a ales să fie de dreapta Sa, potrivit crestinortodox.ro.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va ramane mut până la punerea numelui fiului său.

Există o lungă perioadă din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informaţii. Se ştie că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice Cuvântul Domnului oamenilor. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul al lui Dumnezeu.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului, ca răsplată.

Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a doua aflare a capului este sarbatorită pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezatorul este prăznuită pe 25 mai.

Potrivit traditiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a iîngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.

Tradiţii, obiceiuri și superstiții

În tradiţia populară, există numeroase obiceiuri şi datini, pe care creştinii români le păstrează cu sfinţenie, chiar şi-n zilele noastre. În această zi, dat fiind faptul că este una de post, nu se mănâncă alimente de provenienţă animală şi nici alimente care, prin forma lor, amintesc de cea a capului. Printre acestea se numără: roşiile, pepenii, merele şi alte fructe şi legume asemănătoare.

De asemenea, tradiţia interzice şi consumul de vin, întrucât aminteşte de sângele nevinovat vărsat. Unii mănâncă în această zi doar struguri, în timp ce alţii ţin post negru toată ziua.

În lumea tradiţională a satului nu se tăia nimic cu cuţitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. Totodată, în această zi nu se consumă varză.

Referitor la denumirile sub care mai este cunoscută această sărbătoare în popor, „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Sanţion de toamnă”, „Sfântul Ioan taie capul pe varză (curechi)”, „Crucea mică” sau „Brumariul” sunt câteva dintre acestea.

Tot în această zi nu se mătură, deoarece se consideră că zgomotul făcut de mătură îi deranjează pe cei morţi. În schimb, spiritele celor decedaţi pot fi îmbunate dând de pomană săracilor.

Ioana MIHU