Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ziua Automobilistului, sărbătorită în 5 aprilie. Când a fost câștigat Raliul Monte Carlo de către români


Publicat

Ziua Automobilistului este marcată anual la 5 aprilie, amintind de înfiinţarea, la această dată, în 1904, a Automobil Clubului Român, prima asociaţie a automobiliştilor din ţara noastră, de către un grup de automobilişti amatori, constituiţi în Adunarea Generală desfăşurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din Bucureşti.

Automobil Clubul Român se înscrie printre primele 10 cluburi centenare din Europa şi printre primele 14 cluburi centenare din lume. Imediat după înfiinţare, clubul a pus bazele mişcării automobilistice din ţara noastră, România numărându-se printre primele şase ţări din lume care au organizat concursuri de automobile, potrivit www.acr.ro.

Primul preşedinte al Automobil Clubului Român a fost prinţul George Valentin Bibescu (1904-1924), urmat de Ion M. Mitilineu (1924-1946).

În anul 1909, ACR a fost recunoscut oficial de statul român, prin publicarea în Monitorul Oficial din 13 martie a Legii cu articol unic: „Se recunoaşte Societăţii Automobil Club Român, din Bucureşti, calitatea de persoană morală, pe baza alăturatelor statute…”, în conformitate cu hotărârea Camerei Deputaţilor din 22 ianuarie 1909 şi a Senatului din 19 februarie 1909.

În anul 1914, şi-a schimbat statutul în Automobil Club Regal Român (ACRR), pentru următorii 33 de ani, regii României deţinând funcţia de preşedinţi de onoare ai societăţii, iar în 1925, ACRR s-a afiliat Consiliului Central al Turismului Internaţional, cu sediul la Paris.

Un an mai târziu, în 1926, Henry Manu, însoţit de N. Constantinescu, a parcurs prima cursă Bucureşti – Paris şi retur, fără oprire, pe o maşină Buick.

În acelaşi an, a fost realizat înconjurul României pe un Oldsmobile, pe o distanţă de 2.447 km în 50 de ore, performanţă realizată de Alexandru Berlescu.

Anul 1936 a adus o nouă performanţă, considerată a fi cea mai mare victorie a automobilismului românesc, prin câştigarea Raliului Monte Carlo, de către Petre Cristea şi Ion Zamfirescu, însoţiţi de Gogu Constantinescu, pe un Ford V8.

La 1 ianuarie 1948, Automobil Clubul Regal Român a primit denumirea de Automobil Clubul Republicii Populare Române (ACRPR), iar în 1958, a fost reorganizat, sub denumirea de Asociaţia Automobiliştilor din România (AAR), revenind, în 1967, la denumirea de Automobil Clubul Român (ACR).

În anul 1985, atelierele ACR au fost „naţionalizate”, Automobil Clubul Român, ca organizaţie neguvernamentală, fiind redus la statutul unei federaţii.

În anul 1990, însă, prin Decretul nr. 85/1 februarie 1990 privind Restabilirea regimului de funcţionare al Automobil Clubului Român, ACR-ului i-au fost redate toate drepturile şi bunurile materiale pe care le deţinuse iniţial.

La 7 martie 1994, la Braşov, s-a desfăşurat Conferinţa Naţională a ACR, în cadrul căreia a fost ales preşedinte Constantin Niculescu (fost vicepreşedinte şi secretar general al ACR). Mandatul său a fost reînnoit în 1999, 2004, 2009, 2014 şi 2019.

Automobil Clubul Român a semnat, în martie 2007, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, Charta Securităţii Rutiere Europene, document multinaţional promovat de Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA) şi Comisia Europeană, iar în decembrie acelaşi an, a primit Premiul de Excelenţă al Comisiei Europene pe anul 2007.

Printre evenimentele importante din istoria recentă a clubului, se evidenţiază: participarea la lansarea campaniei mondiale „Think Before You Drive”, lansată de către clubul automobilistic din Bulgaria (sept. 2006); semnarea, de către preşedintele ACR, Constantin Niculescu, cu ocazia Congresului anual FIA desfăşurat la Barcelona, a Declaraţiei Federaţiei Internaţionale a Automobilului privind siguranţa rutieră mondială „Make Roads Safe” (oct. 2006); lansarea, în Cetatea Marii Uniri, Alba Iulia, a campaniei mondiale „Make Cars Green”/ Să facem automobilele ecologice (sept. 2010); lansarea campaniei naţionale „O secundă pentru viaţa ta”, prin înfiinţarea de cabinete de educaţie rutieră în unităţile şcolare şi dotarea acestora cu echipamente moderne (febr. 2013).

Totodată, ACR s-a aliniat proiectelor promovate la nivel internaţional de instituţiile şi organismele abilitate, în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Astfel, în aprilie 2010, a organizat, în premieră pe ţară, simpozionul „Accidentul rutier şi implicaţiile sale socio-economice”, în conformitate cu Rezoluţia ONU privind Deceniul Mondial al Siguranţei Rutiere 2011-2020, din 3 martie 2010. De asemenea, în mai 2011, a lansat, la nivel naţional, împreună cu alte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, „Decada Mondială a Siguranţei Rutiere 2011-2020”, iniţiată de preşedintele FIA, în conformitate cu care a fost semnat, în octombrie 2013, protocolul de colaborare pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, de către preşedintele ACR şi Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, iar în februarie 2014, ACR a început implementarea proiectului „Carte de salvare la bord”.

Automobilism sportiv în România – începuturile

Automobilul apare în Bucureşti în 1889, atunci când Barbu Bellu aduce un Peugeot de 4 CP, iar dr. Tomescu achiziţionează dintr-o expoziţie londoneză un astfel de vehicul, potrivit „Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România” (vol. I, Bucureşti, 2002).

În anul 1893, sunt importate în România trei automobile Benz de 12 CP. În 1901, românul George Valentin Bibescu realizează una din cele dintâi curse europene pe ruta Geneva-Bucureşti, atingând o viteză medie de 25 km/oră, care poate fi socotită un record mondial într-o cursă de lungă durată. Tot George Valentin Bibescu parcurge, în 1905, distanţa Galaţi-Ispahan în 70 de zile.

În 1906, se importă un număr de 83 de automobile, denumite „trăsuri” sau „trăsurici cu motoare”, cu ardere internă, cu aburi sau electrice. România a făcut parte din primele zece ţări din Europa în care au circulat automobile şi a fost printre primele şase din lume care au organizat concursuri de automobile. Mai mult, inginerul D. Văsescu realiza la Paris un automobil cu aburi, socotit, după o sursă inserată în „Revista automobilă” în 1911, „cea mai perfectă maşină de acest gen, care a uimit locuitorii capitalei franceze”, datorită faptului că a fost primul vehicul ce utilizează suspensie cu elemente de cauciuc şi roţi.

În 1904, apare prima ordonanţă care reglementează circulaţia vehiculelor cu motor, impune obligaţia obţinerii carnetelor de conducere, limitarea vitezei (nu mai mare de 15 km/oră, „egală cu trapul cailor”) şi încetinirea la intersecţii.

În 1903, posesorii de automobile, care de obicei erau tineri din familiile boiereşti, înfiinţează un club, care să se ocupe, mai cu seamă, de caracterul sportiv al acestei activităţi, ceea ce sugera deja ideea de întrecere. Astfel, în 1904, un comitet format din Mihai Suţu – preşedinte, George Valentin Bibescu şi G. Assan – vicepreşedinţi, Al. Darvari – casier şi secretar, înfiinţează „Automobil-Clubul Român” (ACR). Adunarea generală a ACR autorizează înfiinţarea cluburilor regionale, primul apărând în 8 septembrie 1921. După modelul acestuia, vor apărea mai multe cluburi regionale în alte oraşe ale ţării: Timişoara, Craiova, Brăila, Iaşi, Târgu Jiu, Ploieşti.

ACR va organiza prima cursă de automobile din ţara noastră la 22 septembrie 1904, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, măsurând 120 km (E. Ghibu şi I. Todan – 1978). S-au înscris zece concurenţi, dar la start s-au prezentat şase maşini având între 6 şi 40 cai putere. Plecarea s-a dat de la Gara Filaret. Cursa a fost câştigată de Bibescu, iar Leon Leonida a sosit pe locul doi.

La 18 decembrie 1905, ACR a fost primit ca membru al Asociaţiei Internaţionale a Automobil Cluburilor Recunoscute la Paris. Pe 8 noiembrie 1906, a avut loc prima cursă de viteză (proba kilometrului lansat) pe un traseu amenajat pe Şoseaua Kisseleff. Pilotul Leon Leonida, cu o maşină GOBRON de 60 CP, a ocupat primul loc. Anul următor, se organizează la Bucureşti prima cursă de viteză pe circuit din ţară. În acelaşi an, 1907, Ion Maican se clasează pe locul trei, din 90 de concurenţi, în cursa de coastă de la Château-Thierry din Franţa, iar în cursa Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, care se reeditează, ajunge primul I. Cămărăşescu, realizând o medie orară de 74 km/oră.

Tot în 1907, a luat fiinţă, în cadrul ACR, prima şcoală pentru învăţarea conducerii autovehiculului. Apare revista „Automobilă”, ca organ oficial al ACR. În 1908, se desfăşoară primul concurs pe circuit închis, la Şosea, pe distanţa de 40 km. Tot aici se va organiza o probă de regularitate, la care participă 40 de autovehicule, concurs în care se va realiza un record de viteză (97 km/oră) pe teren accidentat. În ianuarie 1909, ACR primeşte recunoaşterea oficială din partea statului român. Automobil Club Român îşi schimbă denumirea în Automobil Club Regal Român (ACRR) în 1914, denumire păstrată până în 1945, când instituţia va fi reorganizată.

Activitatea automobilistică este practic întreruptă în timpul Primului Război Mondial şi se reia în 1921, când, la 15 ianuarie, Adunarea Generală a ACRR introduce un nou capitol în statut (art. 6), privind acordarea autorizaţiei de funcţionare a cluburilor regionale, sporite în urma actului de întregire a României. Primul club regional a fost înfiinţat la Cluj, în 8 septembrie 1921, printre membrii de onoare numărându-se şi Octavian Goga. În aceeaşi perioadă, Adunarea Generală a ACRR creează „un serviciu al drumurilor”, care şi-a demonstrat utilitatea prin livrarea unui număr de 600 de indicatoare de circulaţie Ministerului Lucrărilor Publice.

Activitatea automobilistică se revigorează, ACRR, împreună cu regionala din Cluj, organizând în 1922 primul concurs internaţional de regularitate pe un traseu însumând 15.000 km, împărţiţi în cinci etape, amplificându-se prin premiile acordate: „Premiu pentru regularitate”, „Premiu pentru consum”, „Premiu pentru viteză”, „Cupa Ardealului”, „Cupa Bibescu”, „Cupa primăriei Capitalei”.

În martie 1924, George Valentin Bibescu părăseşte funcţia de preşedinte al ACRR, în această calitate fiind ales Ion M. Mitilineu. Prinţul Bibescu a rămas membru de onoare al conducerii instituţiei, ulterior fiind ales preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale cu sediul la Paris. Relaţiile ACRR se amplifică, în 1925 afiliindu-se la Consiliul Central al Turismului Internaţional situat la Paris. În martie 1926, ţara noastră a semnat la Paris „Noua Convenţie Internaţională Pentru Circulaţia Automobilelor”, document care, după ratificarea acestuia în Parlament, a intrat în vigoare la 24 octombrie 1930.

În intervalul 1924-1927, automobiliştii români participă la concursuri internaţionale. Astfel, în 1927 se obţine locul V din 52 de concurenţi la întrecerea de la Monte Carlo şi în cursa Paris-Nisa. În 1928, se organizează „raliul Moldovei”. Tot în 1928, pilotul E. Urdărianu câştigă raliul de la San Remo, depăşind 365 de concurenţi. În anul 1930, ACRR organizează o cursă internaţională de turism, care depăşeşte graniţele ţării, sosirea având loc la Belgrad. În 1933, M. Butulescu şi E. Urdărianu bat recordul distanţei Bucureşti-Paris, iar piloţii români H. Mânu, J. Calcianu şi C. Cantacuzino vor avea performanţe notabile.

Inginerul J. Calcianu se detaşează prin rezultatele sale sportive, dominând concursurile regionale de la Cluj, Braşov şi Sinaia, realizând o medie de viteză de nivel continental (176,04 km/oră). I. Zamfirescu şi P. Cristea cuceresc locul I la raliul de la Monte Carlo (1936), devansând remarcabili piloţi ai Europei. Ultimul se va dovedi a fi un pilot de elită, de clasă continentală, obţinând mai multe premii, printre care şi pe cel al Raliului Balcanic în concursul „Micii Antante” (al cărui traseu includea Cehoslovacia, România, Iugoslavia), precum şi la Monte Carlo, unde a fost penalizat din cauza aripilor neregulamentare montate pe vehiculul său.

Acelaşi P. Cristea, alături de T. Manicatide şi A. Berlescu, domină Raliul Balcanic din 1938 şi se clasează pe locul II într-un concurs de la Lisabona. În anul următor, palmaresul lui P. Cristea se va îmbogăţi prin cucerirea locului I la circuitul de la Nürenberg (Germania), stabilind un record de viteză care a rezistat până în 1954. Prezenţi mulţi ani la rând la Marele Raliu Internaţional de la Monte Carlo, dintre automobiliştii români se remarcă în mod deosebit P. Cristea, care a concurat la opt ediţii, clasându-se pe locuri fruntaşe. Istoria acestei competiţii menţionează, de asemenea, cursele lui Al. Berlescu, care a ocupat locul II în ediţia 1930, M. Sontag (locul XV în 1935), B. Neamţu şi V. Frumuşeanu.

Al Doilea Război Mondial întrerupe activitatea automobilistică din ţară până în 1948. În acest an, Federaţiei Române de Motociclism i se adaugă şi o Comisie de automobilism. Un grup de piloţi consacraţi şi pasionaţi, printre care J. Calcianu, P. Cristea, Alexe de Vassal, Alex. Frim, St. Bondarenco, I. Mihalcea, S. Nadler, T. Manicatide, V. Ţânţăreanu, M. Dumitrescu şi V. Abrudan au revitalizat cursele de automobile (cu vehicule rămase în patrimoniul ACRR din perioada 1930-1940). Ei au organizat cursa de coastă la Predeal, Sinaia, Feleac sau circuite de viteză la Braşov, Cluj şi Bucureşti.

Din 1948, ACRR şi-a schimbat titulatura, redevenind ACR. În 1958, ACR a fost organizat într-o nouă concepţie şi cu o altă denumire – Asociaţia Automobiliştilor din România (AAR), la iniţiativa unui grup de automobilişti. Din acest grup de iniţiativă au făcut parte nume de referinţă din mişcarea automobilistică românească: Jean Calcianu, Petre Cristea, Alexe de Vassal.

În 1960, Federaţia Internaţională a Automobilului, provenită din Asociaţia Internaţională a Cluburilor Recunoscute, hotărăşte afilierea Asociaţiei Automobiliştilor din România, fapt care a dus la reluarea relaţiilor cu această organizaţie. În 1967, asociaţia automobilistică românească revenea la numele ei iniţial – ACR.

În 1967, se organizează prima ediţie a Raliului României, iar în 1969 sportivii români participă la a VI-a ediţie a Raliului Dunării – CASTROL. În 1969, apare primul număr al revistei „Autoturism”, editată de ACR. Tot în acest an se organizează primul concurs de karting din România, la iniţiativa Consiliului Naţional al Pionierilor, la care participă copii între 11-14 ani, din 24 de judeţe, kart-urile de producţie proprie fiind dotate cu motoare de 68 cmc.

În anul 1974 se constituie Federaţia Română de Automobilism şi Karting (FRAK), ca organ de specialitate al ACR pentru activitatea de automobilism şi karting. Federaţia primeşte din partea ACR atributul de autoritate sportivă naţională, recunoscută de FIA.

În perioada 1970-1979, activitatea de automobilism şi karting s-a intensificat şi diversificat: raliul „Nisipurile de aur”, „Memorialul J. Calcianu”, Campionatul Naţional de viteză şi în coastă, Campionatul Naţional de Karting, raliul „Bosforului” au cunoscut o nouă generaţie de alergători talentaţi: E. Ionescu-Cristea, R. Vezeanu, A. Jurcă, V. Roşea, T. Băjenaru, M. Dumitrescu, F. Morassi, D. Novac, C. Motoc, V. Topciu, C. Finichi, R. Grozea, St. Ivanovici, Gh. Urdea, D. Rusescu, Fr. Nagy, D. Gându, D. Amarica, C. Nedelcu, V. Szabo, M. Chicin, C. Tiţ, I. Olteanu, O. Scobai, C. Zărnescu, L. Balint, C. Herăscu, R. Geantă, M. Ilioaea, N. Leu, A. Bellu, Mihaela Ceacu, R. Niculescu, E. Petrescu, A. Rusu, S. Budu, L. Ştefan, I. Bobocel şi alţii.

Anul 1985 a reprezentat, însă, un moment critic pentru mişcarea automobilistică din România, întrucât comuniştii au „naţionalizat” atelierele ACR şi au „împroprietărit” cu ele fostele Consilii populare. Automobil Clubul Român, ca organizaţie neguvernamentală, a fost redusă la statutul unei federaţii din subordinea fostului Consiliu Naţional de Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS).

După decembrie 1989, ACR primeşte recunoaşterea de către noile autorităţi ale statului român ca organizaţie neguvernamentală de sine stătătoare. Automobil Clubul Român îşi va recupera în mare parte patrimoniul naţional „confiscat” în 1985.

În anul 2005 a fost constituită Federaţia Română de Automobilism Sportiv (FRAS). Anuarul Sportului 2017 certifică oficial, la sfârşitul anului 2017, un număr de 1.067 sportivi legitimaţi şi 400 de arbitri, conform site-ului https://fras.ro.

sursă: Agerpres



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Furnizorii de energie, amendați de ANRE cu peste 1,1 milioane lei. Care sunt neregulile constatate

Publicat

curent

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat cei patru mari furnizori de energie din România cu peste 1,1 milioane de lei.

În contextul liberalizării pieţei de energie electrică, ANRE a demarat acţiuni de control la furnizori pentru a verifica respectarea frecvenţei de emitere a facturii pentru energia electrică furnizată clienţilor finali alimentaţi în regim de serviciu universal; modalitatea de facturare în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură de către operatorul de reţea; informarea clienţilor casnici din portofoliu cu privire la oferta pentru serviciu universal, ofertele concurenţiale proprii aplicabile precum şi la dreptul clienţilor de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială cu orice furnizor licenţiat.

Astfel, Enel Energie a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor, iar Enel Energie Muntenia a primit o amendă de 200.000 lei, de asemenea pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor.

CEZ Vânzare a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind frecvenţa de emitere a facturii şi facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsurare.

E.ON Energie România a primit o amendă contravenţională în valoare de 210.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind informarea clienţilor şi frecvenţa de emitere a facturii.

Totodată, Electrica Furnizare a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 300.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind frecvenţa de emitere a facturii şi facturarea în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură.

Sumele aferente sancţiunilor aplicate de ANRE se constituite integral ca venit la bugetul de stat.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vlad Voiculescu spune că ar putea fi nominalizat din nou de USR PLUS pentru funcția de ministru al Sănătații

Publicat

Vlad Voiculescu afirmă că ar putea fi nominalizat din nou de USR PLUS pentru funcția de ministru al Sănătății.

”Eu n-am văzut încă argumente prin care această variantă să fie complet scoasă de pe masă”, a declarat Voiculescu, luni, la Europa FM, întrebat dacă este posibil să revină în funcție.

Ministrul demis săptămâna trecută spune că nu există niciun motiv pentru care Alianța USR Plus să nu îl nominalizeze din nou pentru această funcție.

Vlad Voiculescu a făcut aceste afirmații la Europa FM când a explicat că viitorul ministru al Sănătății trebuie să schimbe modul în care se ocupă funcțiile din sistemul sanitar.

R: Suntem una dintre puținele țări unde există aceste contracte pe viață. Ați propune o astfel de schimbare?

Vlad Voiculescu: Nu numai dacă aș reveni, o să propun oricum. Și USR PLUS, prin noul ministru, că o să fiu eu sau altul, cu siguranță trebuie să o facă.

R:O secundă, cum să fiți dumneavoastră noul ministru?

Vlad Voiculescu:Da, eu n-am văzut încă argumente prin care această variantă să fie complet scoasă de pe masă.

R: Adică, azi la negocieri, coaliția se duce cu numele dumneavoastră?

Vlad Voiculescu: Asta e treaba Coaliției.

Vlad Voiculescu a declarat că demiterea sa din funcție nu a venit în urma unei analize a premierului. Fostul ministru mai admite că i-ar fi greu să lucreze cu premierul Florin Cîțu, căruia Alinața USR PLUS i-a restras sprijinul politic.

R: Pentru dumneavoastră există speranță că veți fi propus, din nou, ca ministru?

Vlad Voiculescu: Speranța mea e mai puțin legată de punctele acestea, vă spun foarte onest că sunt dezamăgit la nivel personal și afectat. Dincolo de asta, nu e o funcție de care să mă agăț și, în general, nu o să mă agăț de funcții. Dar, USR PLUS are niște lucruri de făcut în Sănătate.

R: Adică nu excludeți o întoarcere în Minister într-o formă sau alta.

Vlad Voiculescu: Nu, deci aș exclude lucrul ăsta. Dacă aș avea ceva să-mi reproșez cu adevărat, nici nu aș avea curajul să spun lucrul ăsta.

R: Dar mai puteți lucra cu domnul Cîțu?

Vlad Voiculescu: Cu domnul Cîțu îmi închipui că este greu de lucrat, pentru mine, presupun că și pentru dumnealui, între timp. Dar, am mai spus-o, domnul Cîțu nu a demonstrat nici leadershipul, nici spiritul de echipă, nici înțelepciunea politică, nici nimic din toate acele abilități care credeam noi că îl califică pentru funcția de premier.”

Coaliția se reunește în ședință

Coaliţia de guvernare are programată azi o şedinţă de lucru, prima după revocarea ministrului Sănătăţii Vlad Voiculescu, care a produs o ruptură între PNL şi USR PLUS, care acum cere schimbarea premierului Cîţu.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat: Bogdan Lazăr, fost candidat ALDE pentru Primăria Alba Iulia, s-a înscris în PNL Alba

Publicat

Bogdan Lazăr, fost candidat ALDE pentru Primăria Alba Iulia și consilier local, a anunțat că s-a alăturat echipei PNL. Spune că ”valorile liberale comune mă fac să simt acest pas ca pe o întoarcere acasă”.

”După o perioadă în care am analizat foarte mult tot ceea ce s-a întâmplat, de la alegerile locale și cele generale, până la evenimentele politice la zi, am luat o decizie corectă, dar și asumată. Pe unii poate îi voi surprinde, însă pe cei mai mulți îi voi convinge că tot ce va însemna viitorul meu politic, de acum  încolo, va fi mereu pentru oameni și mereu între oameni.

Fără a avea neapărat o experiență imensă în spate, am totuși acea experiență politică prin care știu cum să pun totul în folosul celor care așteaptă atât de multe de la clasa politică, dar mai ales de la oamenii de administrație (la orice nivel ar fi ea). Mai am mult de crescut și multe de învățat! Prima și singura mea experiență politică a fost în ALDE, pentru că am crezut în valorile liberale care, la acel moment, păreau a fi susținute cel mai mult de Călin Popescu Tăriceanu. Motiv pentru care am făcut pasul de a intra în politică alături de acei colegi, mulți dintre ei devenindu-mi prieteni. Din păcate, politica alianțelor nefericite și drumul pe care l-a luat ALDE au transformat acest partid într-un proiect politic eșuat, pe care am decis să îl părăsesc încă de anul trecut.

Acesta este și motivul pentru care ideologia mea ca om, ca antreprenor și ca tânăr politician mă face să îmi doresc mult mai mult, dar și să muncesc cu adevărat într-un grup, într-un partid și într-o familie care se bazează pe valorile de dreapta, pe valorile liberale.

Pornesc acest nou capitol din viața mea, cu o foarte mare încredere că alăturarea mea echipei PNL este un pas corect. Și, chiar dacă nu am făcut niciodată parte din acest partid, valorile liberale comune mă fac să simt acest pas ca pe o întoarcere acasă. Am toată convingerea că proiectele ce vor urma vor demonstra că a fost decizia corectă!”, a transmis Bogdan Lazăr, într-un comunicat.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ITM Alba: Șase persoane prinse la muncă fără forme legale, amenzi de peste 130.000 lei după controale la firme în județ

Publicat

sediul ITM Alba

Inspectorii ITM Alba au dat amenzi în valoare totală de peste 130.000 de lei și au depistat șase persoane care se aflau la muncă fără forme legale de angajare. Sunt rezultatele controalelor la firme din județ, derulate săptămâna trecută.

În perioada 12 –17 aprilie, în domeniul relațiilor de muncă, au fost verificați 49 de angajatori care au în total 486 de salariați.

Inspectorii constatat 110 nereguli și au aplicat opt sancțiuni: patru amenzi de 121.500 lei (trei în cuantum total de 120.000 de lei, pentru șase persoane depistate în lucru fără forme legale de angajare) și patru avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • primirea în lucru a salariaţilor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă;
  • netransmiterea în termenul legal a elementelor referitoare la încadrarea în muncă a salariaților;
  • neplata orelor suplimentare și neacordarea concediilor legale de odihnă, anuale;
  • neacordarea repausului săptămânal și a sporului aferent;
  • neconducerea corectă a evidenţei timpului lucrat;
  • netransmiterea în termenul legal în Revisal a modificărilor intervenite în executarea contractelor individuale de muncă;

În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, au fost verificate 37 de unități și constatate 90 de nereguli. Au fost sancționați 19 angajatori cu trei amenzi de 12.500 lei și 23 de avertismente.

Principalele deficienţe stabilite în controale:

  • lipsa fișelor de aptitudini eliberate în urma examinării medicale la angajare și/sau periodică a lucrătorilor.
  • lipsa evaluării riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională pentru activitățile desfășurate.
  • lipsa autorizării inițiale și a verificărilor periodice a echipamentelor tehnice supuse reglementărilor ISCIR.
  • lipsa instruirii periodice a lucrătorilor.
  • organizarea necorespunzătoare a activității la nivelul unităților, conform noilor reglementari din H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.
  • lipsa instrucțiunilor proprii de securitate a muncii pentru activitățile desfășurate.
  • desfășurarea activității fără efectuarea examenului medical la angajare și/sau periodic a lucrătorilor.

În perioada aprilie – noiembrie 2021, Inspectoratul Teritorial de Munca Alba va desfășura o campanie de verificare a modului de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcțiilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate