Ziua Limbii Române. Câţi oameni din lumea întreagă vorbesc româneşte şi care este semnificaţia datei de 31 august

Pe 31 august, se sărbătoreşte Ziua limbii române. Este o iniţiativă adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte acum trei ani. Româna este limbă maternă pentru circa 30 de milioane de oameni de pretutindeni.

În proiectul adoptat se arată că Ziua Limbii Române este sărbătorită de autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituții românești din străinătate, ”prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative și artistice cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei limbii române”.

De asemenea, proiectul de lege prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor lor, manifestările dedicate acestei zile.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după ce, pe fundalul ”perestroikăi” din fosta URSS și în urma Marii Adunări Naționale de la 27 august 1989, fostul Soviet Suprem a decretat limba română ca limbă de stat și trecerea la grafia latină. În timpul perioadei sovietice, populației i se impusese să vorbească în ”limba moldovenească” și să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991. Ulterior însă, în Constituția din 1994 s-a statuat drept limbă de stat ”limba moldovenească”.

În 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ziua de 31 august ca Zi a Limbii Române, urmând ca, începând cu anul 2012, aceasta să fie sărbătoare națională. De asemenea, au cerut autorităților române decretarea Zilei Limbii Române pentru românii de pretutindeni.

Limba maternă a circa 30 milioane de persoane, elementul fundamental în păstrarea identității naționale și factor de coeziune pentru comunitățile românești din străinătate, limba română reprezintă, prin istoria şi harta sa, prin unitatea lingvistică a comunităţilor istorice de români, atât un argument ştiinţific de netăgăduit, cât şi un instrument de promovare a latinității poporului român, potrivit MAE.

Ministerul Afacerilor Externe consideră o prioritate sprijinirea studiului limbii române în comunitățile românești și promovarea limbii române, inclusiv a statutului său de limbă oficială a Uniunii Europene, în rândul cetățenilor altor state, îndeosebi pentru tinerii, din ce în ce mai numeroşi, care se îndreaptă către traducerea literaturii române sau activează în cadrul instituţiilor europene. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe se implică activ în derularea activităţii celor cca. 50 de lectorate de limbă, cultură și civilizație română din 30 de țări din Europa, Asia și America, precum și în cea a proiectului inițiat de Institutul Limbii Române în 2007, „Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească”, dedicat elevilor români înscriși în unități de învățământ din Belgia, Italia și Spania iar, din anul 2015, Portugalia și Irlanda.

De asemenea, programul de burse oferite cetăţenilor străini de statul român, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, numără printre obiective promovarea limbii române și a unei cât mai bune cunoașteri a țării noastre de către cetățeni din întreaga lume. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe sprijină cursurile de limbă română organizate anual de institutele culturale românești din străinătate, editarea de volume bilingve de literatură română, seminarii de traduceri etc.

Cu mici deosebiri de accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe graiuri.

Dulcele grai moldovenesc are în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunția intensă a consoanei ş, prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică.

Graiul ardelenilor este inconfundabil de molcom, iar graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară.

Graiul timocean şi cel vorbit în Mehedinți au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel muntenesc și graiul bănăţean.

Graiul muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sârbi, dar şi de diversele mode ale timpului.

surse: realitatea.net, stiri.tvr.ro