Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Zonă de dezvoltare economică la Alba Iulia și un nou spital județean. Proiectele lui Gabriel Pleșa, la început de mandat


Publicat

Alba Iulia are o nouă administrație. Noul primar al municipiului, Gabriel Pleșa, și-a preluat mandatul, după o ceremonie de învestire care a avut miercuri, în curtea Palatului Apor. 

După 24 de ani în care orașul a fost condus de Mircea Hava (PNL), așteptările de la noul primar sunt foarte mari.

Alba24 i-a solicitat lui Gabriel Pleșa să își prezinte principalele proiecte și priorități, la început de mandat.

Principalele puncte care ne-au atras atenția țin de înființarea unei zone de dezvoltare economică între șoseaua de centură a orașului și Ciugud, dar și construcția unui nou spital județean, construit în colaborare cu Consiliul Județean Alba.

Mai jos, redăm răspunsurile noului primar, oferite la solicitarea Alba24.

Deschidere către cetățean și transparentizarea activității Primăriei

Îmi doresc ca Primăria municipiului Alba Iulia să devină o instituție deschisă, total transparentă și cu respect pentru toți cetățenii orașului.

De aici ar trebuie să începem să construim noua administrație locală, iar albaiulienii trebuie să se regăsesc în centrul deciziilor administrative.

Sunt un promotor activ al democrației participative și vreau să implic cetățenii în procesul de consultare și de luare a deciziilor.

Primăria trebuie să fie o instituție cu decizii transparente și cu deschidere totală pentru cetățean, iar funcționarul public, indiferent de rolul său, trebuie să fie mereu în slujba cetățeanului, cu respect și solicitudine.

Alba Iulia trebuie să devină un oraș deschis pentru investitori – vom crea o zonă serioasă de dezvoltare economică

Alba Iulia are nevoie urgentă de o zonă de dezvoltare economică și trebuie să recunoaștem că în acest domeniu vecinii noștri din comuna Ciugud ne-au luat-o înainte.

De aceea cred că Alba Iulia trebuie să înceapă să colaboreze cu Ciugudul și cu celelalte localități vecine pentru atragerea de investitori și dezvoltarea unor proiecte comune.

Nu există o rețetă pentru atragerea investitorilor, însă există niște reguli elementare cum ar fi: corectitudinea, transparența și deschiderea administrației locale către mediul de afaceri.

De prea mult timp Alba Iulia a fost un oraș închis pentru investitori, iar acest lucru trebuie să se schimbe.

Vom începe conturarea unei zone de dezvoltare economică între șoseaua de centură și Ciugud, în care să oferim parcele investitorilor interesați să dezvolte afaceri serioase.

Strategia orașului – vrem să aflăm care sunt nevoile reale ale cetățenilor și să pregătim un set de proiecte pentru noua perioadă de finanțare

Alba Iulia are nevoie de viziune pe termen lung, iar acest lucru poate fi trasat doar printr-o strategie serioasă.

Această strategie este necesară și pentru a accesa fonduri europene din viitoarele programe de finanțare.

Cred că, înainte de toate, este necesar să vedem care sunt nevoile reale ale cetățenilor, cum putem să le rezolvăm și cum trebuie să prioritizăm investițiile în municipiu.

Sănătatea albaiulienilor – analiză reală și gândirea unor măsuri pentru combaterea pandemiei

Sănătatea albaiulienilor trebuie să fie cu adevărat o prioritate pentru administrația locală și trebuie să ne implicăm, alături de Consiliul Județean, în susținerea Spitalului Județean Alba, dar și în construirea unui nou spital. Trebuie să găsim soluții pentru a combate răspândirea virusului COVID – 19 și pentru a ține sub control pandemia.

Legat de noul spital vreau să vă spun că vecinii noștri din Sibiu au început proiectul construirii unui nou spital județean, în parteneriat cu Guvernul României și cu fonduri europene.

De ce nu ar putea construi și Alba un nou spital? Cetățenii din municipiul Alba Iulia și din județul Alba au dreptul la servicii medicale de calitate, iar acestea pot fi oferite doar într-un spital nou, construit la standarde europene.

Un primar și o administrație locală cu viziune trebuie să aibă curajul să gândească proiecte serioase care vor marca viitorul municipiului Alba Iulia.

Noi, echipa USR – PLUS, vrem să lansăm o dezbatere serioasă despre construirea unui nou spital la Alba Iulia, un spital care să ofere condiții decente cadrelor medicale pentru a-și putea desfășura activitate, dar și pentru un act medical de calitate, așa cum pacienții merită.

Cât ar costa acest proiect? Un politician populist ar sări și ar arunca cifre, ar scoate din sertare sau din joben planuri pe hârtie, frumos colorate, pentru a lua ochii albaiulienilor.

Un om responsabil și cu respect pentru cetățenii, cum cred că am demonstrat că sunt, vă va spune că va începe demersurile pentru a lansa licitația pentru un studiu de specialitate privind construirea noului spital de urgență din Alba Iulia.

Este un proiect care va însemna multe milioane de euro, însă Alba Iulia și județul Alba au forța necesară să realizeze un astfel de proiect, cu fonduri proprii și cu bani europeni.

Pandemia actuală ne-a demonstrat că sănătatea este neprețuită și de aceea sănătatea trebuie să fie prioritate strategică pentru orice administrație locală și județeană.

În paralel, voi lansa propunerea în dezbatere publică invitând cetățenii să își spună părerea, dar organizând și grupuri de lucru cu specialiști în domeniul medical, medicii Spitalului Județean Alba, asociații care îi reprezintă pe pacienți și societatea civilă.

Noul Spital de Urgență de la Alba Iulia va putea fi construit doar într-un parteneriat cu Consiliul Județean Alba și vom deschide calea dialogului cu administrația județeană.

Noul spital va trebui să fie construit la marginea municipiului, într-o zonă cu acces rapid la principalele tronsoane rutiere, pe un teren generos de câteva hectare care să permită construirea unei clădiri moderne, a unei piste pentru aterizarea elicopterului medical, dar și a unei parcări pentru cadrele medicale și pacienți.

Clădirea veche a spitalului poate fi oferită spre închiriere sau gratuit pentru cabinetele medicilor de familie, poate fi folosită pentru laboratoarele Direcției de Sănătate Publică Alba, poate fi amenajat un centru de permanență la standarde normale sau pentru servicii medicale terapeutice.

Educația albaiulienilor – vrem să ne asigurăm că fiecare copil din Alba Iulia are acces neîngrădit la educație.

Dreptul la educație trebuie să fie garantat fiecărui copil, indiferent de posibilitățile materiale pe care le are familia sa.

Pandemia este o provocare și pentru educația românească, iar o administrație locală serioasă trebuie să se asigure că fiecare copil are acces neîngrădit la educație, indiferent de scenariile în care funcționează școlile.

Îmi propun ca să facem cât mai repede o analiză serioasă a educației la nivelul municipiului Alba Iulia, să vedem nevoile școlilor și problemele cu care se confruntă, astfel încât să intervenim cu un sprijin real.

Dacă nu începem să investim serios în educația copiilor și tinerilor albaiulieni înseamnă că nu avem respect pentru viitorul orașului.

Peste 10, 20 sau 30 de ani cei care studiază și se pregătesc acum vor fi viitorii administratori ai orașului și în mâinile lor se va afla comunitatea noastră.

Iată de ce, în viitoarea strategie a orașului vreau să includem pentru următorii ani educația ca prioritate strategică. Pornim de la nevoile reale ale albaiulienilor și, așa cum am mai spus, vom demara construirea de creșe și grădinițe cu program prelungit.

Nu este normal ca într-un municipiu cu pretenții europene, să nu poată fi acoperite cererile pentru locuri în creșe și grădinițe.

Vom continua apoi cu școlile și, împreună cu albaiulienii, vom hotărî cum vom extinde rețeaua școlară în noile cartiere ale municipiului.

Zone precum Orizont, Recea, Schit – Orhideea vor fi în următorii ani locuri unde trebuie să începem construirea unor noi școli, moderne și bine dotate.

Fiecare copil va avea acces la educația digitală prin proiectul „Prima tabletă” prin care dorim ca administrația locală să susțină financiar cumpărarea de tablete pentru elevii din Alba Iulia.

Continuăm apoi să dotăm toate școlile cu table interactive, laboratoare moderne de informatică și cu toate materialele didactice de acre au nevoie.

Fondul clasei trebuie să dispară, iar părinții nu vor mai trebui să plătească niciun leu pentru educația copiilor lor.

Nu uităm liceele din Alba Iulia pe care trebuie să începem serios să le modernizăm într-un ritm alert și să investim în dotarea acestora cu laboratoare și materiale didactice moderne.

Învățământul tehnic dual trebuie să se regăsească cu o ofertă mult mai bogată în liceele albaiuliene, iar administrația locală trebuie să se implice în crearea unor parteneriate educaționale solide cu companiile private din zonă.

Viziunea administrații locale trebuie să meargă până spre universitate pentru a deveni partener real al mediului academic.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Godja+ion

    luni, 26.10.2020 at 04:00

    Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă dea putere să duceți la îndeplinire a tot ce v-ați propus să faceți ptr alba iulia,felicitări D-nule Primar!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Cum se intră cu mașina de pe contrasens, direct în sensul giratoriu, la Alba Iulia

Publicat

Un cititor Alba24 a transmis imagini cu un șofer care circula cu mașina pe interzis pe o stradă cu sens unic din Alba Iulia, reușind, până la urmă, să intre cu bine în sensul giratoriu din apropiere. 

S-a întâmplat în zona giratoriului de la Cimitirul Eroilor din Alba Iulia.

În imagini se observă cum mașina vine dinspre cimitir, pe contrasens, pe una dintre cele mai circulate străzi (în mod normal) din Alba Iulia și intră cu nonșalanță în sensul giragoriu din zonă.

Nu se știe exact cum a ajuns mașina acolo. Cel mai probabil, șoferul a uitat că se află pe o stradă cu sens unic și a întors mașina la cimitir sau poate că a venit pe toată lungimea străzii, pe interzis.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Adunarea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, în plină epidemie de gripă spaniolă. Oamenii purtau usturoi în jurul gâtului

Publicat

1 decembrie

Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 ș-a desfășurat în plină epidemie de gripă spaniolă, o boală care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni, la nivel mondial.

Cu toate acestea, oamenii au participat în număr mare la această sărbătoare. Se știau prea puține lucruri despre această pandemie care lovise lumea, astfel încât la adunare,”Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”. 

La o săptămână după 1 decembrie, chiar Regina Maria s-a îmbolnăvit:

“Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, așa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră și stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir și insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minți. Deci așa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alții murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”

Cercetare inedită

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare extrem de interesantă despre un subiect ignorat până acum: modul în care s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă.

În spațiul transilvan, scrie Tudor Roșu, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.

Exemplul octogenarului Gheorghe Pop de Băsești, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. El a ajuns în orașul unirii în 30 noiembrie, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat”.

Inamicul spaniol al Unirii

de TUDOR ROȘU

Principalul dușman al participării la Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost gripa spaniolă. Majoritatea celor care au absentat de la adunarea din 1 decembrie au dat vina pe această molimă teribilă, despre care se crede că a provocat undeva între 40 și 100 de milioane de decese în cursul anilor 1918-1919, oricum cel puțin dublu față de numărul total de victime produse de Primul Război Mondial, cu militari și populație civilă la un loc.

Sociologul și filosoful Max Weber, pictorul Gustav Klimt, scriitorul Guillaume Apollinaire, prințul Eric al Danemarcei, dar și, probabil, Eremia Grigorescu sunt printre personalitățile cu faimă care au sfârșit de gripă spaniolă.

După unii specialiști, pandemia a fost produsă de virusul H1N1, similar cu virusul din 2009 responsabil de gripa porcină. Caracteristica neobișnuită a gripei spaniole a fost că a produs o mortalitate mai mare în rândul tinerilor adulți (20-40 de ani) decât oricare altă gripă.

Se estimează că cel puțin 10% dintre cei îmbolnăviți au decedat. În ciuda numelui de “gripă spaniolă” e improbabil să fi pornit din Spania; cercetări mai recente îi găsesc originatul în China (1).

Luna octombrie 1918 a reprezentat, la nivel mondial, climaxul pandemiei, “luna de groază”(2). În capitala de atunci a transilvănenilor, Budapesta, o treime din populație se îmbolnăvise, iar 50-100 de oameni mureau zilnic.

Dar și lunile noiembrie-decembrie 1918 și primele luni din 1919 au produs cifre dezastruoase. Ziarul Alba Iulia nota, în ajunul Crăciunului din 1918: “Boala spaniolă bântuie pe mai departe și la sate și la orașe.

În Pesta într-o singură zi s-au îmbolnăvit 413 și au murit 54”(3). Boala s-a manifestat puternic și în tot în spațiul românesc. Chiar Regina Maria a fost foarte afectată de boală, cu un climax la o săptămână după 1 decembrie.

  • Regina a lăsat şi o descriere plastică a modului de manifestare a bolii: “Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, așa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră și stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir și insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minți. Deci așa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alții murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”.

“Cu boala spaniolă pretutindeni”(4), organizarea Adunării Naționale a avut de suferit. Mai mulți delegați ce trebuiau să reprezinte națiunea română au lipsit de la Alba Iulia, îmbolnăvindu-se, foarte probabil, în răstimpul trecut de la delegarea lor ca reprezentanți ai națiunii (cele mai multe alegeri s-au organizat în 25-27 noiembrie) și data programată pentru călătoria la Alba Iulia (în general, 29-30 noiembrie).

Măsurile profilactice trebuie contextualizate, firește, în mentalitatea epocii, cu imperativele acelor zile de noiembrie târziu. Decalajul față de statele apusene e vizibil, unde se încercau metode moderne de profilaxie, de la măști de protecție la izolarea celor afectați.

În spațiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.

Exemplul octogenarului Gheorghe Pop de Băsești, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. El a ajuns în orașul unirii în 30 noiembrie, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat. Cu toată febra ce-l muncea, el s-a ridicat, a venit să prezideze Adunarea Națională și să-i binecuvânteze rostul fericit” (5).

Și Ștefan Cicio Pop, președintele Consiliului Național Român, deci cel mai important om al Transilvaniei la acel moment, era departe de deplinătatea forțelor sale fizice, căci medicii îi interziseseră să părăsească patul și îl considerau grav bolnav, dar, își amintea el cu mândrie, “boala nu m-a putut opri” (6).

Ştefan Cicio Pop fusese bolnav de mai devreme din noiembrie, aducând gripa de la Budapesta (7).

Desigur, în prezent astfel de exemple ar fi total negative, facilitând răspândirea gripei, dar la 1918 paradigma era cu totul alta. Vocea Albei Iulia era mai puternică. Prin urmare, cei care au absentat chiar nu au putut face deplasarea, fizic vorbind.

Dorința de a lua parte la Adunarea Națională a pierdut, în numeroase cazuri, în fața incapacității fizice generate de boală. “Gripa spaniolă, care abia cu șase săptămâni în urmă mi-a răpit soția, s-a înstăpânit și asupra mea, trântindu-mă la pat.

Cuprins de patru zile de ferbințeli, zadarnic caut leacul care să mă pună în picioare, ca să pot și eu să merg la Alba Iulia pentru a mă achita de îndatorirea mea ca român cinstit și ca delegat al bisericii mele naționale”, se confesa un delegat, căutând resurse pentru a face deplasarea (8).

Foarte posibil ca un anumit segment de deputați să fi lipsit de la Alba Iulia fără să fi înștiințat comitetul organizatoric de acest lucru printr-o telegramă, după cum e la fel de posibil ca anumite telegrame sau altfel de documente, care anunțau lipsa unor deputați, să se fi pierdut.

De asemenea, unii dintre cei care își anunțau lipsa nici nu apar în credenționale/mandate, semn că între timp au fost înlocuiți, ori de supleanți, ori de alte persoane, iar credenționalele schimbate.

Oricum, e imposibil de stabilit numărul celor care au absentat pe caz de boală doar în baza documentelor existente. O bună parte s-au păstrat în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Aceste telegrame sau scrisori conțin de obicei următoarele informații: anunță regretul de a nu putea participa; motivează cu efectele bolii, menționând adesea și că e vorba de gripă; subliniază, aproape în fiecare caz, că sunt de acord cu deciziile ce urmează să se ia, ori, în mod explicit, vorbesc despre unirea cu România, ruperea de unguri etc.

Spicuim în continuare din aceste documente:

  • “din cause sanitare nu pot participa trupește la cel mai strălucit act istoric al poporului român”, se arăta în scrisoarea protopopului Ioachim Muntean din Agnita;
  • Protopopul Iovian Andreiu din Gârbou (Sălaj): “Regret că din causă de morb nu pot participa la marea serbare”;
    “reținut prin morb de la participare”, anunță protopopul Dobre;
  • “țintuit la pat de tot, regret absența”; “morbos fiind”;
  • “împiedicat din cauza morbului ce domnește în familia mea…”;
  • “În urmarea morbului spaniol de peste trei săptămâni și a urmărilor ulterioare ale acestuia, cu adâncă părere de rău…”;
  • “Zac în boală spaniolă cu aprindere la plumâni […] sufletește însă sunt cu voi iubiți frați români și cu tot focul și căldura sufletului […] aderez la hotărârea Constituantei”, anunța Ioan Sociu din Sibiu;
  • “Regretăm căci din cauza morbului ce ne stăpânește nu putem lua parte personale la marea adunare națională română, cu sufletul suntem însă între d-voastre”, transmiteau preotul Nemeș și învățătorul Chintoanu din Satu Nou al Bârsei;
  • “Regret mult, că bolnav fiind, nu pot lua parte personal… Vă asigur însă că sunt cu sufletul în mijlocul fraților mei…Întreaga mea ființă este stăpânită de idealul…”, anunța Vasile Stan din Sibiu;
  • La fel, au anunțat boala: președintele Reuniunii meseriașilor sibieni, Victor Tordășianu, apoi protopopul Tămaș din Popești (Bihor), Coriolan Papp din Oradea, Petruțiu din Chișinău-Criș (“bolnav, legat de pat”), avocatul Grozda din Buteni, Arad (“bolnav [de gripă] spaniolă, plâng că nu pot fi de față”), Romul Cândea din Cisnădie (“din cauza unui morb îndelungat”) (9).

Chiar și fără cei blocați la pat, Adunarea Națională de la Alba Iulia s-a ținut și a avut participanți chiar mai numeroși de cât era estimat, cel puțin 120.000. Pe Câmpul lui Horea, unde a stat mulțimea, au funcționat pe parcursul Adunării și 3 sau 4 puncte sanitare, organizate de medicii orașului. Dar, despre asta, cu altă ocazie.

Note:

1 Mark Osborne Humphries, The Last Plague: Spanish Influenza and the Politics of Public Health in Canada, Toronto University Press, 2013, p. 71-72.
2 Emil Pop, “Suflet și adevăr”, în Din lunga timpului bătaie. Anul 1918 în amintirile unor martori oculari, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1978, p. 30 (și Emil Pop a fost pus la pat de gripă).
3 Alba Iulia, an I, nr. 3, 24 decembrie 1918, p. 4.
4 Libertatea, Orăștie, XV, 4, 22 nov./ 5 dec. 1918.
5 Silviu Dragomir, “Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei”, în Marea Unire a românilor în izvoare narative, ediție de Stelian Neagoe, București, Ed. Eminescu, 1984, p. 278.
6 Ștefan Cicio Pop, “Zile istorice, zile de glorie”, în Idem, p. 557.
7 Ani Cicio Pop Birtolon, “Noaptea și fulgerul”, în Din lunga timpului bătaie…, p. 237-238.
8 Colecția de documente a Muzeului Național al Unirii, Documentele Unirii, tom IV, p. 11 – scrisoarea protopopului Adrian Deșeanul.
9 Colecția de documente a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Documentele Unirii, în volumele IV și VI.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Orașul Cugir rămâne în carantină. Motivul pentru care INSP nu a avizat cererea DSP Alba

Publicat

INSP nu a dat un aviz favorabil pentru ieșirea din carantină a orașului Cugir, la propunerea Direcției de Sănătate Alba. 

Avizul negativ pentru Cugir este din cauza faptului că la analiza de risc, localitatea a primit 61 de puncte. Totuși decizia finală  o va lua Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba. 

Reamintim că, INSP a avizat favorabil propunerile DSP Alba cu privire la ridicarea carantinarii localităților Alba Iulia, Blaj, Sebes, Ciugud, Abrud, toate acestea înregistrând punctaje finale ale analizelor de risc de sub 60 de puncte.

CITEȘTE ȘI: AVIZ FAVORABIL de la INSP pentru ieșirea din carantină a orașelor Alba Iulia, Blaj, Sebeș, Abrud și Cigud

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

AVIZ FAVORABIL de la INSP pentru ieșirea din carantină a orașelor Alba Iulia, Blaj, Sebeș, Abrud și a comunei Ciugud

Publicat

INSP a dat aviz favorabil propunerii DSP Alba pentru ieșirea din carantină a localităților Alba Iulia, Blaj, Sebeș, Abrud și Ciugud.

Cu toate acestea, potrivit directorului DSP Alba, Alexandru Sinea, este necesară păstrarea și impunerea cu strictețe a măsurilor de precauție avute înainte de perioada de carantină.

INSP a avizat favorabil propunerile DSP Alba cu privire la ridicarea carantinarii localităților Alba Iulia, Blaj, Sebes, Ciugud, Abrud, toate acestea înregistrând punctaje finale ale analizelor de risc de sub 60 de puncte.

INSP nu a avizat măsura de ridicare a carantinarii orașului Cugir, analiza de risc având un punctaj de 61 de puncte. Reamintesc ca decizia finala conform legii o ia CJSU, a declarat Alexandru Sinea.

Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Cugir, Abrud și Ciugud au intrat în carantină în data de 17 noiembrie, ca urmare a incidenței COVID ridicate. Ultima zi de carantină este 30 noiembrie.

Acum, după avizul favorabil din partea INSP, urmează ca membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba să se întâlnească și să voteze terminarea carantinei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate