Zone metropolitane: Din 28 iulie intră în vigoare legea prin care localitățile se pot asocia pentru a face investiții comune

Din 28 iulie 2022 intră în vigoare Legea privind funcționarea zonelor metropolitane care conține noile regulile pentru cum se pot înființa și ce pot face efectiv zonele metropolitane. Actul  normativ special a fost oficializat luni.

Potrivit avocatnet.ro legea dată în acest sens este gândită pentru a da coerență legislativă ideii de organizare metropolitană, în condițiile în care lucrurile au fost destul de „împrăștiate” până acum. Astfel, în baza noi legi localitățile se pot asocia pentru o coordonare mai bună.

Legea 246/2022 privind zonele metropolitane face ordine în reglementările actuale, stabilind un regim legal clar pentru înființarea și funcționarea zonelor metropolitane, deoarece prevederile aplicabile până acum erau neclare și răspândite în mai multe acte normative. Documentul a fost publicat luni în Monitorul Oficial și se aplică din 28 iulie 2022.

„Principalul dezavantaj este absența unei legi distincte care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (structurile care se pot înființa în prezent – n. red.) care guvernează zonele metropolitane. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională”, au explicat inițiatorii legii.

În esență, zonele metropolitane au ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea Capitalei, a municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ. În cadrul acestora se creează relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.

Cum se pot asocia localitățile în zone metropolitane

Anumite localități se pot asocia în zone metropolitane (cu precizarea că o localitate poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană):

• Bucureștiul se poate asocia, de principiu, cu localitățile din județul Ilfov;
• municipiile reședință de județ se pot asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune – primele două coroane urbane (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul);
• municipiile care nu sunt reședință de județ se pot asocia doar cu localități din prima coroană urbană (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).

Fiecare zonă metropolitană are organe proprii de conducere – adunarea generală (în care primarii reprezintă localitățile asociate), consiliul director (cel care pune în executare hotărârile adunării generale) și comisia de cenzori (formată din cel puțin un contabil autorizat sau un expert contabil).

Ce atribuții pot îndeplini zonele metropolitane

Potrivit Legii 246/2022, zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit, pot îndeplini următoarele atribuții:

• elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;
• elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
• asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
• elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia;
• pentru localitățile care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la punctul anterior, zona metropolitană emite un aviz consultativ
• pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;
• elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
• oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților localităților membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;
• gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;
• promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

Cum se finanțează zonele metropolitane

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele localităților membre, dar și din alte surse. În plus, fiecare membru poate stabili taxe locale speciale pentru a finanța unele servicii publice locale ale zonei metropolitane.

Asocierea în zone metropolitane este pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente pot să-și păstreze delimitarea actuală.

În expunerea de motive ce a însoțit legea în forma sa de proiect scria că documentul este legat de obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Zonele metropolitane- exemplul de la Alba Iulia

Zonele moetropolitane existente până acum nu au funcționat din punct de vedere al dezvoltării economice. De exemplu la Alba Iulia singurul motiv pentru a fi utilizată ”metropola” a fost transportul public, pentru care a fost creată o asociație.

Practic a fost mărită aria de operare a companiei de transportat local în mai multe localități din jurul municipiului Alba Iulia.

Nu s-a reușit până acum să se găsească nicio soluție pentru înființarea unor parcuri industriale care să atragă investitori.

Dan Lungu purtător de cuvânt la Primăria Ciugud: ”În cadrul zonelor metropolitane municipiile, orașele și comunele componente pot colabora mult mai bine prin parteneriate sau asociații de dezvoltare intercomunitare.

Deja, asemenea structuri și parteneriate sunt funcționale în județul Alba. Spre exemplu, Ciugud și Alba Iulia gândesc de mai mult timp proiecte de dezvoltare strategică și colaborează în domenii precum transportul, infrastructura, dezvoltarea economică sau valorificarea turistică a Râului Mureș prin noile debarcadere din fiecare localitate.

Astfel, abordăm împreună dezvoltarea durabilă a celor două comunități și acest lucru este inclus atât în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Alba Iulia, cât și în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Ciugud.

Un punct comun de interes al celor două localități este atragerea investitorilor și dezvoltarea economică, astfel încât administrațiile locale vor colabora pentru a dezvolta facilități care să crească mobilitatea forței de muncă și atractivitatea celor două zone industriale.

În vara acestui an, Alba Iulia și Ciugud au depus în parteneriat pe Planul Național de Redresare și Reziliență un proiect pentru achiziționarea a 21 de autobuze electrice și a unui microbuz, cu stațiile aferente de încărcare lentă sau rapidă. Având în vedere mobilitatea forței de muncă între Alba Iulia și Ciugud, proiectul prevede un parteneriat între cele două administrații locale, astfel încât să fie stimulată folosirea transportului în comun.

În acest sens, unul dintre autobuzele alocate pentru ruta Alba Iulia – Ciugud va deservi zonele industriale (de dezvoltare economică) Alba Iulia și Ciugud, ambele aflate una în continuarea celeilalte, pe Drumul Județean 107.

Cea mai mare parte a populației ocupate din Comuna Ciugud lucrează în municipiul Alba Iulia, iar, în același timp, 60 – 70% dintre cei aproximativ 1000 de angajați care lucrează la companiile din Comuna Ciugud sunt din municipiul Alba Iulia. Un alt autobuz va deservi pentru transportul elevilor navetiști din Ciugud, care învață la liceele sau școlile profesionale din Alba Iulia.

Tot pentru cele două zone industriale se propune un proiect de construire a unor spații de tip park and ride, care să stimuleze folosirea unor soluții alternative de transport în defavoarea autoturismelor persoanele (autobuze electrice, biciclete și trotinete electrice).

Un alt exemplu este inițiativa prin care se dorește ca în următorii ani să se construiască cea mai lungă pistă de biciclete din Transilvania și poate din România – „Via Maris Transilvana”, o rută care va merge pe malul râului Mureș, pornind din Ciugud și ajungând în Alba Iulia, în parcul dendrologic.
În concluzie, apreciem ca fiind binevenită o legislație care reglementează funcționarea zonelor metropolitane, însă înainte de toate este nevoie de programarea strategică astfel încât localitățile componente să colaboreze și să își prioritizeze nevoile și investițiile.

Este nevoie ca administrațiile locale dintr-o zonă metropolitană sau dintr-o zonă urbană funcțională să își dea mâna și să dezvolte împreună proiecte prin care să rezolve problemele întregii zone.

Acest lucru încercăm să îl facem noi de aproximativ 2 ani de zile cu municipiul Alba Iulia și sperăm ca parteneriatul nostru strategic să fie un exemplu și pentru alte comunități.”

Lista celor 22 de zone metropolitane din România

O zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit ”Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane.

• Zona Metropolitană București

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov.

• Zona Metropolitană Alba Iulia

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş.

• Zona Metropolitană Bacău

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian.

• Zona Metropolitană Baia Mare

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

• Zona Metropolitană Botoşani

Anul înfiinţării: 2012. Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti.

• Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila.

Populaţia totală: 410,808 locuitori.

• Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian.

Populaţia totală: 434,265 locuitori.

• Zona Metropolitană Cluj-Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău.

Populaţia totală: 418,153 locuitori.

• Zona Metropolitană Craiova

Anul înfiinţării: 2009. Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela.

Populaţia totală: 356,544 locuitori.

• Zona Metropolitană Deva – Hunedoara

Anul înfiinţării: 2008 Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic.

• Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ.

Populaţia totală: 403,572 locuitori.

• Zona Metropolitană Oradea

Anul înfiinţării: 2005 Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

• Zona Metropolitană Piteşti

Anul înfiinţării: 2012 Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia.

Populaţia totală*: 206,082 locuitori

• Zona Metropolitană Ploieşti

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească

• Zona Metropolitană Reşiţa

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova.

Populaţia totală*: 100,957 locuitori.

• Zona Metropolitană Roman

Anul înfiinţării: 2009 Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa

Populaţia totală*: 129,507 locuitori

• Zona Metropolitană Satu Mare

Anul înfiinţării: 2013 Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare

• Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti.

Populaţia totală: 167,095 locuitori.

• Zona Metropolitană Târgu Mureş

Anul înfiinţării: 2006 Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul

• Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Populaţia totală: 387,604 locuitori.

• Zona Metropolitană Vaslui

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni

Populaţia totală*: 86,943 locuitori.

• Zona Metropolitană Zalău

Anul înfiinţării: 2015 Membrii actuali: Municipiul Zalău,  Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.