Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

FOTO: Peisaj de iarnă pe lacul de steril care a îngropat biserica din satul Geamăna, în Munții Apuseni

Publicat

Biserica din satul Geamăna este „ascunsă“  până la acoperiș în lacul de steril în care ajung reziduurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni, din Munții Apuseni. Pe timp de iarnă, peisajul înghețat pare de poveste și oferă temporar senzația că este de pe altă planetă.

În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung rezidurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni. Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul celei mai mari exploatări de cupru din Europa, la acea vreme.

Inițial, locuitorii celor aproape 400 de case și-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar așa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuțele moțești, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc 20 de suflete.

Mâlul cenușiu, la ștreașina bisericii

Casele rămase au fost așezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii.  Tot pe deal a fost ridicată și biserica satului, cam la 100 de metri de vatră. Lăcașul de cult veghea altădată satul de la înălțime. Acum, este îngropat sub nămol până la nivelul acoperişului.

Biserica „ascunsă“ de steril apare în fotografii recente, realizate de Florin Lăzărescu. „Aflat întîmplător în zonă, am fost să văd lacul Geamăna şi satul Geamăna, mă rog, ce-a mai rămas din el. Ştiam vag povestea locului, de la un prieten: un sat scufundat într-un lac de steril, din care a mai rămas doar o turlă de biserică. L-am găsit cu greu – nu există indicatoare turistice către catastrofele ecologice! –, forţînd maşina la maximum, mergînd vreo 20 de kilometri de drum forestier îngheţat, la indicaţiile unui copil: «Merjeţi tăt aşe!»”, povestește Florin Lăzărescu.  Imaginile postate pe rețeaua de socializare Facebook sunt însoțite de zeci de comentarii din partea internauților.

Sub biserică, în Valea Șeșii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroșit de deșeurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamăna. „Primul sămn rău o fost atunci când au început să se uște cireșii, vișinii. Or fi sâmțit de la bun început otrava care atunci era doar sub pământ. Ce vă spui, se petrecea pe la sfârșitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau pe aici s-au înroșit rând pe rând, ca și când torni în ele sânje“, spune cu năduf unul dintre oamenii care au rămas în Geamăna, bunul Niculai.

Gospodăria sa este ca pe o insuliță, între două dintre pâraiele otrăvite, după cum le numește. „Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulți. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici și să plecăm. Uite așa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului și apoi și biserica, după cum vedeți se scufundă și ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperită de tot de steril“, susține cu înverșunare Niculai Prața.

15 milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de mediu

Ultimele estimări arată sterilul a acoperit la Geamăna o suprafață de  peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Pericolul crește mai ales când plouă, moment în care apa intră în contact cu sutele de tone de sulfuri metalice din halde si iazuri și descompun acid sulfuric și metale precum cupru, fier, zinc, crom, zinc, arseniu, mangan.

Licența pentru exploatarea cuprului de la Roșia Poieni aparține companiei Cupru Min Abrud. Cele mai recente evaluări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la sfârșitul anului 2011.

Înainte de Revoluţie, la mina de cupru de la Roşia Poieni lucrau 3.000 de salariaţi. Acum, au rămas 200. S-a încercat și o privatizare a societății din Apuseni, în martie 2012, finalizată cu un eșec.

Nicu NEAG

sursa foto: Florin Lăzărescu

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

Număr dublu de cereri de azil în Canada, din decembrie. Vizele pentru români ar putea fi reintroduse

Publicat

Numărul românilor care au cerut azil în Canada a crescut considerabil, după ce această ţară a eliminat vizele, în decembrie anul trecut.  În doar două luni s-au înregistrat peste 230 de cereri, aproape dublu faţă de întregul an 2016. Informaţia apare în presa de la Ottawa, care scrie că reprezentanţi ai guvernului canadian au discutat despre acest subiect cu diplomaţi români. În cazul bulgarilor, în schimb, numărul cererilor de azil a rămas la un nivel scăzut, deşi vizele au fost ridicate şi pentru această ţară.

Canadienii spun chiar că ar putea decide reintroducerea vizelor pentru români, dacă numărul cererilor de azil va atinge în acest an un anumit nivel, fără a preciza pragul respectiv. Nu ar fi, de altfel, prima dată când ar lua o astfel de decizie.

În 2009, Guvernul canadian a anunţat reintroducerea imediată a vizelor pentru cetăţenii din Cehia şi din Mexic, pentru a pune astfel capăt unei adevărate explozii de cereri de azil depuse de cetăţenii acestor două ţări.

Vizele pentru cehi fuseseră ridicate în 2007, iar în aproape doi ani, se înregistraseră de 600 de ori mai multe cereri de azil din partea cetățenilor cehi. Mulți dintre ei erau romi. Canada a ridicat din nou vizele pentru cehi abia peste patru ani.

Surse: digi24.ro, ipolitics.ca

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Pod de 130 de metri, rezistent la un ”scenariu apocaliptic”. Străjan Jr. explică planurile pentru Alba Iulia

Publicat

Zona din fața Catedralei Ortodoxe va trece prin schimbări majore în următoarele luni. Un pod de peste 130 de metri, din lemn, sticlă și beton, pe care vor putea sări deodată toți oamenii care încap pe el, o Piață de ceremonii cu stâlpișori electrici și un sistem inteligent de iluminare, care va distribui lumina în funcție de gradul de încărcare al parcului, sunt numai câteva dintre elementele noului proiect. 

Arhitectul Vlad Străjan a explicat în cadrul ședinței de vineri a Consiliului Local Alba Iulia, prin ce modificări va trece zona în care se va construi Ansamblul Marii Uniri. Vlad este fiul arhitectului Ioan Străjan și el este cel care a proiectat zona.

”Propunem modernizarea întregului areal, format de Parcul Unirii, realizarea unei Piețe de ceremonii care să fluidizeze traficul și să conecteze cele două substrăzi de pe lateralele parcului, cu momumentul care nu ne aparține și realizarea legăturii axului între piața de ceremonii și Catedrala Ortodoxă. Sunt patru elemente principale. La partea de parc se propune menținerea vegetației existente, o să se renunțe la o pondere de 20% din arbori, plantându-se undeva la 300-400 de arbori noi, împreună cu tufăriș, plante perene și flori…, realizarea unor zone de picnic, înlocuirea întregului sistem de iluminat public, realizarea unor puncte de apă potabilă și perdele de răcorire prin pardoseală, continuarea parcului cu Piața de Ceremonii care va avea un sistem de stâlpișori automați care în funcție de scenariu, autoritățile publice vor putea controla accesul… ” a spus Vlad Străjan.

Potrivit acestuia, sistemul de iluminat va fi bazat pe tehnologia LED, ”de ultimă generație și foarte inteligent” și va ști, în funcție de gradul de încărcare al parcului, câtă lumină trebuie să genereze și unde anume să o facă.

”Podul va fi realizat din trei module. Două module care vor fi supraterane, peste șanțurile existente, și un modul care se va așeza pe acel loc al ravelinului. Podul va fi lung de 131 de metri și lat de 6. Elementul central va fi dintr-un lemn tehnic, antiderapant, iar elementele marginale vor din sticlă. Și parapetul va fi tot din sticlă, pentru a lăsa perspectivă și ascendentă și descendentă în relația cu șanțurile” a adăugat Vlad Străjan.

Pe pod nu se va putea însă circula cu mașina. ”Am proiectat podul în așa fel încât dacă este plin de oameni, ei vor putea sări toți la unison… Ne-am imaginat niște scenarii destul de apocaliptice ca să fim siguri.  Am încercat să mergem cu niște scenarii la maxim” a mai explicat arhitectul. Pentru mai multă siguranță, podul va fi și betonat.

De asemenea, pasajul care face legătura cu Bulevardul Transilvaniei se va redeschide pietonilor.

Primăria Alba Iulia va plăti aproape un milion de lei pentru un studiul de fezabilitate, proiectul tehnic de execuție și proiectul pentru autorizarea lucrărilor legate de ”Ansamblul memorial al Marii Uniri de la Alba Iulia”. Contractul s-a atribuit printr-un fel de „circuit închis” către Biroul de Proiectare Străjan SRL din Alba Iulia. Procedura se numește NEGOCIERE fără anunț de participare. Doar că, la negociere, instituția a pierdut peste 175.000 de lei față de valoarea estimată. Dincolo de costuri, proiectul pare destul de interesant și propune o perspectivă nouă față de ceea ce a fost până acum în oraș.

Controversele rămân însă în ceea ce privește Monumentul Unirii, o construcție de 22 de metri, gândită în anii 90 de sculptorul Mihai Buculei. Acea construcție va fi realizată de către Ministerul Culturii, însă șansele ca ea să fie gata până la 1 decembrie, sunt rezervate, în condițiile în care contractul nu a fost încă atribuit.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Spectacol concurs dedicat lui Caragiale, la Liceul de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia

Publicat

Liceul de Arte “Regina Maria” a organizat vineri, 16 februarie, etapa judeţeană a spectacolului concurs Timeless Moments with I.L. Caragiale – ediţia a X-a, ȋn parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba.

Cu fiecare ediţie se lărgeşte echipa proiectului, astfel că la etapa judeţeană din acest an s-au ȋnscris elevi de la Şcoala gimnazială “Vasile Goldiş” Alba Iulia, Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” – structura Bărăbanţ, Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir, Şcoala Gimnazială “Nicodim Ganea” Bistra.

Cele 3 secţiuni ale concursului (teatru, limba engleză, creaţie plastică) au fost alternate cu muzică tradiţională romȃnească, muzică clasică şi poezie realizȃndu-se astfel legătura dintre descrierea caragialiană a neamului romȃnesc, ȋmplinirea celor 100 de la ani de la Marea Unire şi ȋnvăţarea prin intermediul muzicii implementată prin proiectul Erasmus+, Music is…Life Long Learning, la Liceul de Arte “Regina Maria” ȋn perioada 2016-2018.

La secţiunea I.L.Caragiale – personaje memorabile – elevii de la Şcoala gimnazială “Vasile Goldiş” din Alba Iulia, ȋndrumaţi de doamnele profesoare Lăncrănjan Floare, Horşa Daniela şi bibliotecar Barb Gianina, au interpretat Un pedagog de şcoală nouă, cu care au cȃştigat premiul I. Elevii de la instituţia gazdă, pregătiţi de d-na prof. Olteanu Rodica, au interpretat Five o’clock obţinȃnd locul al II-lea.

La secţiunea Caragiale’s Charming World premiul I a fost obţinut de echipa de la Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” – structura Bărăbanţ, elevele fiind ȋndrumate de d-na prof. Trif Eleonora.

La secţiunea Gȃnduri caragialiene ȋn imagini artistice, premiul I a fost obţinut de eleva Costea Andrada (gimnaziu) şi Theiss Marie Elisabeth (liceu) de la Liceul de Arte “Regina Maria”.

Momentele de muzică clasică (eleva Maria Drăguşin -pian, ȋndrumător prof. Alexandra Păcurar) şi muzică tradiţională romȃnescă (grup vocal format dintr-o parte a elevilor de la secţia de Muzică vocală tradiţională romȃnească – ȋndrumaţi de d-nele prof. Bereczki Mihaela şi Şandru-Sebaş Marinela, acompaniaţi de domnii profesori Burz Gheorghe (vioară) şi Pleşa Răzvan (pian) şi de elevii Barbu Laurenţiu (clarinet) şi Hulea Florin (saxofon)) au construit melodios o punte ȋntre lumea caragialiană şi lumea contemporană, iar poezia Satul meu recitată de eleva Alina Hileagă ne-a reamintit tuturor de bunici şi de valorile la care ei au ţinut o viaţă şi pe care noi le căutăm ȋn depărtare, deşi ele sunt atȃt de aproape.

Membrii juriului – prof. Livia Dioşan, prof. Nicoleta Apostol, prof. Nadia Albescu, prof. Cristina Pop, prof. Camelia Greculeac, prof. Narcis Borteş, bibliotecar Felicia Colda – i-au felicitat pe participanţi pentru modul particular ȋn care au interacţionat cu universul caragialian, exprimȃndu-şi speranţa de a se reȋntȃlni la ediţiile următoare.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cetățeni din cartierul Ampoi I vs mașini parcate. ”Trebuie să intrăm pe banda opusă de mers”

Publicat

O parte dintre locuitorii cartierului Ampoi I din Alba Iulia sunt nemulțumiți de modul în care sunt parcate pe carosabil mașinile, în zona din spatele magazinului Penny. Aceștia spun că nu pot ieși din parcare decât pe banda cealaltă de mers, vizibilitatea fiind redusă din această cauză.

”Bună ziua. Sunt locuitor în cartierul Ampoi I din Alba Iulia. Vă atașez niste poze ca să vedeți cum se parchează mașinile pe strada Livezii, în apropierea magazinului Penny. Ca să poți să ieși cu mașina din parcarea magazinului și inclusiv din cartier, trebuie să intri cu mașina până pe banda opusă de mers. Întrucât vizibilitatea este foarte redusă aș dori ca poliția să vină să ia măsurile de rigoare. Vă mulțumesc” ne-a scris unul dintre aceștia.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Klaus Ionannis, din nou la schi în Șureanu. A venit bronzat din Tenerife, în stațiunea preferată

Publicat

Președintele României, Klaus Iohannis a făcut o pasiune pentru pârtiile de schi de la Șureanu. Sâmbătă, acesta a urcat din nou la Șureanu, pentru o zi frumoasă la zăpadă. Însoțit de angajați ai SPP, care au sosit puțin înaintea președintelui, acesta s-a dat de mai multe ori, așteptând, de fiecare dată, la coadă mai bine de 15 minute. Președintele era foarte bronzat la față, după concediul petrecut recent în Tenerife. 

Klaus Ionannis vine foarte des în județul Alba pentru a schia. De fiecare dată este recunoscut de oameni și se poartă foarte natural, așteptând ca toată lumea un loc pe telescaun.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate