|

FOTO: Peisaj de iarnă pe lacul de steril care a îngropat biserica din satul Geamăna, în Munții Apuseni

Biserica din satul Geamăna este „ascunsă“  până la acoperiș în lacul de steril în care ajung reziduurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni, din Munții Apuseni. Pe timp de iarnă, peisajul înghețat pare de poveste și oferă temporar senzația că este de pe altă planetă.

În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung rezidurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni. Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul celei mai mari exploatări de cupru din Europa, la acea vreme.

Inițial, locuitorii celor aproape 400 de case și-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar așa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi. În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuțele moțești, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiesc 20 de suflete.

Mâlul cenușiu, la ștreașina bisericii

Casele rămase au fost așezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii.  Tot pe deal a fost ridicată și biserica satului, cam la 100 de metri de vatră. Lăcașul de cult veghea altădată satul de la înălțime. Acum, este îngropat sub nămol până la nivelul acoperişului.

Biserica „ascunsă“ de steril apare în fotografii recente, realizate de Florin Lăzărescu. „Aflat întîmplător în zonă, am fost să văd lacul Geamăna şi satul Geamăna, mă rog, ce-a mai rămas din el. Ştiam vag povestea locului, de la un prieten: un sat scufundat într-un lac de steril, din care a mai rămas doar o turlă de biserică. L-am găsit cu greu – nu există indicatoare turistice către catastrofele ecologice! –, forţînd maşina la maximum, mergînd vreo 20 de kilometri de drum forestier îngheţat, la indicaţiile unui copil: «Merjeţi tăt aşe!»”, povestește Florin Lăzărescu.  Imaginile postate pe rețeaua de socializare Facebook sunt însoțite de zeci de comentarii din partea internauților.

Sub biserică, în Valea Șeșii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroșit de deșeurile de la cariera de cupru de la Roșia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamăna. „Primul sămn rău o fost atunci când au început să se uște cireșii, vișinii. Or fi sâmțit de la bun început otrava care atunci era doar sub pământ. Ce vă spui, se petrecea pe la sfârșitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau pe aici s-au înroșit rând pe rând, ca și când torni în ele sânje“, spune cu năduf unul dintre oamenii care au rămas în Geamăna, bunul Niculai.

Gospodăria sa este ca pe o insuliță, între două dintre pâraiele otrăvite, după cum le numește. „Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulți. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici și să plecăm. Uite așa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului și apoi și biserica, după cum vedeți se scufundă și ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperită de tot de steril“, susține cu înverșunare Niculai Prața.

15 milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de mediu

Ultimele estimări arată sterilul a acoperit la Geamăna o suprafață de  peste 130 de hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Pericolul crește mai ales când plouă, moment în care apa intră în contact cu sutele de tone de sulfuri metalice din halde si iazuri și descompun acid sulfuric și metale precum cupru, fier, zinc, crom, zinc, arseniu, mangan.

Licența pentru exploatarea cuprului de la Roșia Poieni aparține companiei Cupru Min Abrud. Cele mai recente evaluări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la sfârșitul anului 2011.

Înainte de Revoluţie, la mina de cupru de la Roşia Poieni lucrau 3.000 de salariaţi. Acum, au rămas 200. S-a încercat și o privatizare a societății din Apuseni, în martie 2012, finalizată cu un eșec.

Nicu NEAG

sursa foto: Florin Lăzărescu

URL scurt: http://alba24.ro/?p=265737



avatar Publicat de pe 6 ianuarie 2014
Publicat în ACTUALITATE.
Ai un pont, o secvenţă filmată sau o poză ce ar putea fi interesantă și pentru alții? Trimite-o folosind formularul de pe Ştirea ta pe Alba24!

Adaugă un comentariu

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

Publicitate

www.AutoPieseonline24.RO

Publicitate

Publicitate



Publicitate



Publicitate

Publicitate

Comentate recent

  • rusinea: Biserica va purta o mare vina multi de acum inainte, pentru ca da dovada de clementa cu poponarii in fusta...
  • corect: Corect !!!
  • votul: Platiti ce ati votat, fiecare dintre voi. Asta se intimpla cind analizezi cu ce partid votezi si nu pe cine...
  • florin: Doar un tampit care are salariul minim pe economie, poate accepta fara sa iasa in strada, sa plateasca taxele...
  • viki: Mai da-va-n p…. mea pe toti !!!!!

Alba24 pe site-ul tau

HOROSCOPUL ZILEI