Evaziune fiscală cu panouri fotovoltaice. Rezultatele anchetei ANAF în cazul RICHRBT și al altor 16 firme au ajuns la Parchet

Cazul RICHRBT: Ancheta ANAF privind rețeaua transfrontalieră de evaziune fiscală și spălare de bani în domeniul comerțului cu panouri fotovoltaice a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Concluziile unui dosar așteptat în spațiul public: ancheta ANAF privind o amplă rețea transfrontalieră implicată în activități de evaziune fiscală și spălare de bani în domeniul comerțului cu panouri fotovoltaice a ajuns pe masa procurorilor, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

ANAF documentează încă din 2024 acest caz, care vizează atât situația RICHRBT dar și un total de alte 16 firme, într-o schemă complex dirijată și cu operațiuni care depășesc granițele României.

Cercetările Antifraudei ANAF s-au întins pe o perioadă de un an de zile, utilizând ca instrumente atât analiza complexă a bazelor de date interne, cât și cooperarea cu instituțiile partenere din România și din statele membre UE și corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte”, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Vezi și VIDEO: Cea mai mare firmă fantomă din România are sediu fictiv și în Alba Iulia. Ce se află în clădirea indicată ca punct de lucru

Potrivit acestuia, ”descoperirile ANAF arată multiple dimensiuni ale ilegalităților: un grup organizat de 17 firme, implicate în acțiuni de fals și uz de fals, constituire de grup infracțional, evaziune fiscală, spălare de bani și o rețea dispusă pe multiple paliere de control, intermediere și interfață scriptică, inclusiv persoane vulnerabile folosite fără scrupul pentru comiterea ilegalităților. Această rețea acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria”.

Precizări ANAF

Potrivit ANAF, ancheta s-a derulat în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia –Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetățenie română.

Investigația a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.

Modul de operare și structura grupului

ANAF precizează că, potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica:

• preluarea frauduloasă a unor firme existente și transmiterea fictivă de părți sociale
• folosirea de persoane vulnerabile sau cetățeni străini ca administratori și asociați
• utilizarea de documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal
• mutarea fictivă a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările
• deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identității, dar și conturi bancare aparent legitime
• folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care maschează identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Prejudiciu de aproape 6 milioane lei

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive.

A.N.A.F. a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depășesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

Rezultatele anchetei indică o rețea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formală a documentelor comerciale.

“Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de A.N.A.F., o investigație care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă și sancționarea întregului mecanism al ilegalităților descoperite.”, declară Adrian Nica, președintele A.N.A.F..

Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale A.N.A.F., cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte.

Concluziile anchetei fiscale

• prejudiciu la bugetul de stat de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive
• măsuri asigurătorii aplicate de ANAF asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, cu sume de peste 1,3 milioane de lei confiscate până în prezent
• peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală de 1,65 milioane de lei confiscate de ANAF.

Anchetă internă

Ministrul spune că a dispus ANAF derularea unei anchete interne pentru ”verificarea breșelor din interiorul instituției și sancționarea tuturor celor a căror vinovăție va fi dovedită ca parte din această schemă”.

Nazare precizează că a integrat concluziile acestui tip de cazuri în noile pachete fiscal-bugetare: criterii suplimentare de risc fiscal și reguli mai stricte privind declararea inactivității.

”Altfel spus, transpunem în legislație concluziile acestui tip de anchete, pentru ca statul nu doar să reacționeze, ci și să prevină. ANAF va putea astfel să identifice mai rapid firmele cu comportament suspect și să elimine entitățile fără activitate reală, protejând astfel bugetul public și contribuabilii onești”, spune acesta.

Ministrul mai anunță formarea unui grup de lucru alături de Ministerul Justiției și ANAF. Acesta este dedicat îmbunătățirii legislației și a controalelor interne.

foto: arhivă, rol ilustrativ