Noua Lege a Educaţiei: Examen de admitere la unele licee şi trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a. Schimbările propuse

Noul proiectul al Legii Educației se află în dezbatere publică, fiind transmis de comisia de învăţământ a Senatului către sindicate şi asociaţiile de elevi şi părinţi. Acesta prevede examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani.

Ministerul intenţionează să facă schimbări privind “posibilitatea unei evaluări la clasa a X-a”, introducerea Bacalaureatului profesional şi alegerea între Evaluare Naţională şi admitere la finalul clasei a VIII-a. De asemenea, clasa pregătitoare va rămâne la şcoală.

Proiectul Legii educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, însă au existat și alte variante, în aprilie și ultima în luna mai. Inițiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei.

Citeşte şi EVALUARE NAŢIONALĂ şi ADMITERE LICEU 2015: Modificări, calendar şi detalii. Tot ce trebuie să ştie elevii despre examene şi înscrieri

Potrivit proiectului, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde:

– educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV;

– învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) și învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce cuprinde filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică;

– învăţământul profesional, cu anii I şi II;

– învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

Învăţământul liceal vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se va organiza pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

De asemenea, proiectul mai prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

Se acordă calificative, în învățământul secundar, la disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaţional.

Potrivit inițiatorilor proiectului, la finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale.

Evaluarea Naţională va cuprinde probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. De asemenea , rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Totodată, proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a.

Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere. Totodată, admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, potrivit documentului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai precizează în document.

De asemenea, în proiectul de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional. Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Documentul mai prevede prevede că metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii la liceu şi şcoala profesională este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel târziu la începutul clasei a VII-a. Totodată, liceele au obligaţia să anunţe public conţinutul probei de admitere şi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaţii din seria curentă, precum şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaţii care nu au participat la prima repartizare şi cei care au rămas nerepartizaţi. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.

Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.

Citeşte şi BACALAUREAT 2015 în ALBA: Peste 2800 de tineri înscrişi la sesiunea de vară. MODELE de SUBIECTE, CALENDAR şi NOUTĂŢI

Citeşte şi BACALAUREAT 2015. CALENDARUL şi modele de SUBIECTE actualizate de Ministerul Educaţiei

Potrivit proiectului, la examenul de bacalaureat vor fi susţinute:

– proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

– proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;

– proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal.

Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Potrivit documentului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică.

În prezent, probele sunt susţinute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Iniţiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susţină după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de către inspectoratul şcolar.

Probe scrise vor fi susţinute la:

– Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;

– Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

Alte două probe scrise vor fi diferenţiate, astfel:

– pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocaţională – matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie şi informatică;

– pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională – istorie şi o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie şi pedagogie;

– pentru filiera tehnologică – matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic şi resurse naturale şi protecţia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităților de învățământ. Astfel, concursurile de ocupare a posturilor vacante de către cadrele didactice nu vor mai fi organizate de inspectoratele școlare, ci de unitățile de învățământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educației. În plus, directorii unităților de învățământ vor fi angajați în urma unui concurs organizat de consiliul de administrație al școlii.​

​Totodată, proiectul prevede 6% din PIB pentru Educație și 3% pentru cercetare. Pe lângă asigurarea unei finanțări de 6% din PIB pentru Educație, noul proiect crește finanțarea pentru cercetare de la 1% la 3%. Mai exact, se menține cota de 1% de la bugetul de stat, iar diferența de 2% se asigură din resurse private.​

Noul proiect introduce și amenzi cuprinse între 100 și 1000 de lei sau munca echivalentă în folosul comunității pentru părinții care nu-și trimit copiii la școală.​

Vezi Proiect noua Lege a educatiei 2015

Vezi Legea Educatiei Nationale_2011