Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

1.900 de locuri „de cazare”, pentru infractori. Statul împrumută 177 de milioane de euro pentru construirea a două penitenciare


Publicat

Penitenciarul Aiud

Statul român va împrumuta 177 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru construirea a două penitenciare, care vor crea 1.900 de noi locuri pentru diverse categorii de deţinuţi, în conformitate cu standardele europene. De asemenea, se va realiza o facilitate de pregătire a personalului din penitenciare şi un centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor, potrivit unui proiect de lege publicat miercuri pe site-ul Ministerului de Finanţe (MFP).

Potrivit expunerii de motive, proiectul are în vedere realizarea a patru unități distincte din cadrul sistemului penitenciar român, având drept beneficiu generic principal crearea a 1.900 de noi locuri de cazare pentru variate categorii de deținuți, conforme cu standardele europene privind penitenciarele, precum și recuperarea capacității de muncă prin servicii medicale și baze de tratament de specialitate, respectiv formarea profesională inițială și continuă a personalului din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Proiectului include următoarele patru componentele (sub-proiecte):

  • Construirea unui penitenciar având 1000 locuri de detenție, în localitatea Berceni, județul Prahova (Sub-proiectul 1);
  • Construirea unui penitenciar având 900 locuri de detenție în localitatea Unguriu, județul Buzău (Sub-proiectul 2);
  • Construirea unei facilități de pregătire a personalului din penitenciare în localitatea Pantelimon, județul Ilfov (Sub-proiectul 3);
  • Construirea unui centru pentru recuperarea capacității de muncă a ofițerilor din penitenciare în localitatea Rodbav, județul Brașov (Sub-proiectul 4).

Costul total net al proiectului este de 221,5 milioane de euro, din care suma de 177 milioane de euro (reprezentând cca. 80% din costul total net) va fi acoperită prin împrumutul contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar diferența, respectiv echivalentul a 44,5 milioane de euro, reprezintă contribuţia părţii române. Contribuţia României se va majora cu valoarea taxelor şi impozitelor aferente proiectului, datorate pe teritoriul României, conform legislaţiei române în vigoare.

Proiectul este estimat a se implementa pe o perioadă de cca. 6 ani, iar data limită de tragere a sumelor împrumutului este 31 mai 2025, ceea ce va permite distribuirea corespunzătoare a costului proiectului pe perioada de implementare, prin încadrarea cheltuielilor aferente acestuia în creditele bugetare şi de angajament aprobate în acest scop prin legea bugetului de stat pentru fiecare an de implementare în parte, în cadrul bugetului Ministerului Justiției.

sursa: mfinante.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Aurel

    joi, 05.12.2019 at 11:49

    Conditii de lux in penitenciare? Nu vor mai merge la scoala, merg direct in penitenciar ca au conditii mai bune decat la scoala. Alte idei ce le trec prin cap acestor minti alterate de politicieni.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Povestea uitată a jandarmului din Alba care a murit ars de viu, lovit de un cocktail molotov, la Mineriada din septembrie 1991

Publicat

În urmă cu exact 30 de ani, pe 25 septembrie 1991, un tânăr jandarm din județul Alba a protejat cu prețul vieții sediul Guvernului.

Era în toi a patra mineriadă, iar minerii conduși de Miron Cozma erau la București și cereau demisia lui Petre Roman. 

Nimeni nu a fost tras la răspundere, nu a fost deschis niciun dosar penal și nimeni niciodată nu a anchetat moartea jandarmului, care a ars de viu pe holurile Guvernului. 

Pe 25 septembrie, hoardele de mineri atacau clădirea Guvernului.

Printre forțele de ordine detașate să oprească atacul minerilor era și Nicolae Lazăr, un tânăr de doar 21 de ani din comuna Horea.

Nicoale era încorporat la Unitatea Militară de Jandarmi din Fălticeni, pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu.

Tânărului scutier i s-a dat misiunea de a păzi, alături de alți colegi, principalele intrări în clădirea Guvernului.

Afară, colegii săi au creat un cordon pentru a respinge minerii care atacau clădirea.

Lovit de un ”cocktail Molotov”

La un moment dat minerii au început să arunce cu sticle incendiare prin geamurile deschise ale clădirii.

Unul din ”cocktail-urile Molotov” care zburau în jur, l-a lovit în plin pe tânărul jandarm din Alba.

Într-o secundă, uniforma i-a fost cuprinsă de flăcări și acesta s-a prăbușit la podea. Masca de cauciuc i s-a topit pe față, iar el a căzut ars de viu.

Jandarm rănit în timpul mineriadei

În busculada creată, jandarmul a fost transportat de urgență la spital. După patru zile, a murit la Spitalul Titan.

Mărturiile teribile ale tânărului jandarm

Există chiar și o declarație dată de mama tânărului jandarm pentru ziarul Adevărul.

„Copilul meu a făcut parte din trupele de jandarmi Bucureşti-Băneasa. A fost chemat să apere Guvernul.

Un miner a aruncat cu o sticlă incendiară şi Culae a luat foc. I s-a topit masca de cauciuc pe faţă.

Mi-au povestit colegii lui. Obrajii, buzişoarele, ochişorii, toate au ars.

A murit după patru zile, în chinuri cumplite, la Spitalul Titan.

Ce simte o mamă când îşi trimite fiul la oaste să-i apere apere ţara cu onor, iar ţara îl azvârle înapoi mort şi fără faţă?”, declara, în urmă cu ani mulţi de zile, mama lui Nicolae Lazăr, pentru Adevărul.

Însă, Nicolae Lazăr nu a fost unica victimă a acelui 25 septembrie de foc. Au mai pierit atunci studentul Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu, o tânără femeie de 27 de ani, mamă a doi copii.

Spre deosebire de soldatul Lazăr, cei doi nu au fost ucişi de mineri, ci de proiectile trase dinspre clădirea Guvernului, însă şi ei au trecut prin suferinţe atroce.

Niciun dosar penal

Niciodată nu a fost deschis vreun dosar penal pentru moartea jandarmului din Alba.

Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 91.

”A fost cel mai mic, mezinul familiei. Nu pot să spun multe, nu mă lasă lacrimile. Am vorbit cu autorităţile, mi-a spus că se vor rezolva.

Nu s-a rezolvat nimic. Noi, ca să mergem să deschidem proces, posibilităţi nu am avut şi nici nu avem. Dumnezeu cu mila!”, a spus Gheorghe, unul dintre fraţii lui Nicolae Lazăr, citat de adevărul.ro.

Mai mult de atât, după ce mama jandarmului a făcut o sesizare la Asociația Victimelor Mineriadelor, asociația a făcut o plângere la parchet, dar la fel fără nici un rezultat.

„Noi am făcut sesizare către Parchetul Militar şi direct la Surdescu (unul din procurorii responsabili de dosarele mineriadelor – n.r.) să se ocupe şi de cazul acestui decedat care era în timpul serviciului şi NI-MIC. Am tot făcut reveniri fără răspunsuri…

Au trecut 25 de ani, am discutat şi cu procurorul general Augustin Lazăr şi a zis că o să se informeze, dar nimeni nu mai ştie nimic de dosarul ăsta”, declara în 2016, pentru Epoch Times România, Viorel Ene președintele AVMR.

Cine era Nicolae Lazăr

”Eroul, sublocotenent (p.m.) Nicolae I. Lazăr, s-a născut în comuna Horea, județul Alba, într-o familie numeroasă de oameni simpli, dar cu dragoste de țară. Acesta a fost încorporat la Centrul de Instrucție Jandarmi Fălticeni, la terminarea căruia a fost repartizat la Comandamentul Național al Jandarmeriei din București.

Aici a fost cunoscut de comandanții săi ca fiind un militar foarte bine pregătit profesional, sincer, corect, cinstit și pe care te puteai baza în orice situație.

Proba demnității și curajului său a fost pusă la grea încercare la 25 septembrie 1991, când numeroși cetățeni nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de puterea de atunci au început să manifesteze violent în Piața Victoriei.

În fața asaltului acestora s-a aflat și ostașul jandarm Nicolae I. Lazăr, care, fără a ezita, și-a dat viața pentru a apăra Guvernul României”, precizează Jandarmeria României într-o postare pe Facebook, cu ocazia comemorării acestuia.

În urmă cu câteva zile, joi, 16 septembrie a fost organizat un ceremonial la monumentul sublocotenentului post mortem Nicolae Lazăr, în cadrul căruia jandarmii din Alba s-au rugat pentru sufletul colegului lor.

sursă: adevărul.ro, epochtimes-romania.ro, rfiromania.

sursă foto: Capturi ecran YouTube

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Certificatul de vaccinare este valabil și fără doza a treia? Răspunsul secretarului de stat Andrei Baciu

Publicat

Rămâne valabil certificatul verde pentru toate persoanele vaccinate în forma actuală, chiar dacă nu au făcut și doza a treia de vaccin?

Răspunsul este pozitiv, a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, la Interviurile Digi24.ro.

„În acest moment în România, la nivel european, o schemă completă de vaccinare se consideră cea fiind cea cu două doze sau cu o doză în cazul Johnson&Johnson”, a spus secretarul de stat în ministerul Sănătății.

„Doza trei vine să îmbunătățească răspunsul imun. Sunt date care spun că se constată un declin după 6 luni la nivelul titrului de anticorpi”, a explicat el.

Cine poate face doza a treia

„Se administrează în primul rând persoanelor care au riscuri biologice și riscuri ocupaționale. Toată lumea care are cel puțin șase luni de zile de la rapel poate face doza a treia de vaccin”.

Vaccinarea cu doza a treia va începe în România marți, 28 septembrie.

Andrei Baciu a explicat, totodată, că nu se poate vorbi despre discriminare între vaccinați și nevaccinați prin impunerea folosirii certificatului verde, ci că acesta este singura metodă prin care economia poate să rămână deschisă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primăria Sebeș anunță că începe vaccinarea anti-COVID a populației cu a treia doză. Care sunt categoriile cu prioritate

Publicat

Primăria Municipiului Sebeș anunță cetățenii că din data de 28 septembrie 2021 începe administrarea celei de-a treia doze de rapel la Centrul de vaccinare Sebeș, situat la sediul Centrului de zi pentru persoane vârstnice Sebeș, în cartierul Aleea Lac, nr. 12. 

Programul de lucru al Centrului de vaccinare Sebeș a revenit la 12 ore/zi, în intervalul orar 08:00-20:00.

Doza a treia de vaccin este ferm recomandată următoarelor categorii:

  • persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe (persoane vârstnice, cu boli cronice);
  • persoanelor cu risc mare de expunere, ex. personal medico-social, din învățământ etc.;
  • persoane care au mai mult de 6 luni de la administrarea celei de a doua doze.

Doza de rapel se va efectua cu vaccinuri pe bază de ARN mesager, indiferent de doza inițială, astfel doza a treia se poate efectua cu serul produs de Pfizer-BioNTech sau Moderna.

Având în vedere că imunizarea cu vaccinul Johnson & Johnson  a început în luna mai, încă nu este necesară administrarea altei doze.

Persoanele interesate de vaccinare se pot programa prin intermediul platformei naționale de programare sau prin prezentarea directă la sediul Centrului  de vaccinare din Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

25 septembrie: Ziua Dăruirii în România. Este încurajată generozitatea, implicarea socială și protejarea celor vulnerabili

Publicat

La 25 septembrie se sărbătoreşte „Ziua dăruirii” în România. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 17 septembrie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 28 noiembrie 2018, Legea nr. 355/2018 fiind promulgată la 27 decembrie 2018.

„Vulnerabilitatea este nucleul tuturor emoțiilor și sentimentelor. A simți înseamnă a fi vulnerabil.

A crede că vulnerabilitatea este slăbiciune înseamnă a crede că sentimentul este slăbiciune.

A prevedea viața noastră emoțională din teama că costurile vor fi prea mari înseamnă a ne îndepărta de lucrul care dă scop și sens vieții” – Brené Brown, autoare Daring Greatly.

Citește și: FOTO: Generozitate și emoție, în fața magazinului Pepco din Alba Iulia. Gestul făcut de o necunoscută pentru o fetiță săracă

Această zi este menită „să încurajeze generozitatea, implicarea socială și protejarea celor vulnerabili (…).

Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii.

A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă” se arată în preambulul legii.

Totodată, în expunerea de motive se arată că instituirea unei astfel de zile oferă şcolilor prilejul de a-i implica pe copii în discuţii despre filantropie şi voluntariat, scopul promovării acestei iniţiative legislative fiind acela de „a creşte responsabilitatea cetăţenilor de toate vârstele, de a servi toate segmentele societăţii, de a contribui la o moştenire culturală care trebuie amplificată, de a încuraja generozitatea şi implicarea socială prin instituirea unei Zile a dăruirii”.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate