14 noiembrie: Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului. Cum a pierdut Paulescu, premiul Nobel pentru descoperirea insulinei

Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului este marcată pe 14 noiembrie în fiecare an. Ziua este dedicată creșterii gradului de conștientizare a diabetului și a impactului său asupra sănătății la nivel global.

Această zi a fost stabilită de Federația Internațională de Diabet (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 1991, iar data de 14 noiembrie a fost aleasă în onoarea lui Sir Frederick Banting, considerat descoperitor al insulinei, care s-a născut în această zi.

Românul care a descoperit insulina

Acesta a primit premiul Nobel în dauna lui Nicolae Constantin Paulescu, românul care a descoperit de fapt insulina.

Cei 30 de ani de muncă și stăruință în laborator ai profesorului au fost furați de doi tineri canadieni , care luaseră cunoștință de muncă romanului din publicațiile vremii. În baza articolelor acestuia, ei au reușit să izolelze insulină și să o folosească în tratarea unui pacient.

Cu 8 luni înainte, Paulescu publicase într-o revista de specialitate belgiană rezultatele cercetărilor sale sub titlul „Recherches sur le rôle du pancréaș dans l’assimilation nutritive”.

Doar că n-o numise insulină, ci pancreina.

Pe lângă asta, pătrunderea trupelor naziste în București, a făcut ca acesta să își amâne proclamarea descoperirii pe care a făcut-o.

Paulescu, un om de știință român și profesor de fiziologie, a studiat în profunzime diabetul și pancreasul și a realizat cercetări în încercarea de a găsi o soluție pentru tratamentul acestei afecțiuni.

În 1921, Paulescu a publicat o lucrare în revista belgiană de specialitate Archives Internationales de Physiologie, în care descria un extract pancreatic pe care l-a numit pancreină, cu efecte în reducerea glicemiei la câini diabetici.

În esență, Paulescu descoperise o metodă de a izola o substanță din pancreas, ce avea să fie precursoarea insulinei moderne, care poate scădea glicemia.

Tot în 1921, Frederick Banting și Charles Best, în colaborare cu profesorul J.J.R. Macleod la Universitatea din Toronto, au început să lucreze la izolarea unei substanțe din pancreas, iar rezultatele lor au condus la descoperirea insulinei și la producerea acesteia în scop terapeutic.

Banting și Macleod au fost recunoscuți în mod oficial pentru această descoperire și au primit Premiul Nobel în 1923.

Controversa vine din faptul că Paulescu și-a publicat cercetările înainte ca Banting și Best să obțină primele rezultate notabile, iar metoda și concluziile sale au indicat în mod clar efectul extractului de pancreas asupra glicemiei.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului

Scopul principal al Zilei Mondiale a Diabetului este de a aduce în atenția publicului riscurile și complicațiile diabetului, precum și importanța prevenției, diagnosticării precoce și tratamentului corect al bolii.

Diabetul este o afecțiune cronică, caracterizată prin nivele ridicate de zahăr în sânge, care poate duce la complicații severe, precum boli de inimă, insuficiență renală, orbire și amputații, dacă nu este gestionat corespunzător.

Simbolul zilei este un cerc albastru, care reprezintă unitatea și solidaritatea în lupta globală împotriva diabetului. Fiecare an are o temă specifică, care poate varia, acoperind aspecte precum accesul la tratament, diabetul la copii, prevenția și educația legată de diabet.

Diabetul este o problemă majoră de sănătate publică, afectând peste 500 de milioane de oameni la nivel mondial, iar incidența continuă să crească.

De aceea, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului joacă un rol esențial în educarea publicului și mobilizarea comunității medicale în fața acestei provocări.

Peste 800 de milioane de oameni suferă de diabet, boala care amenință mai ales țările sărace

Diabetul, o boală care afectează modul în care corpul procesează zahărul, a devenit una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate la nivel mondial. În ultimii 30 de ani, numărul persoanelor care suferă de această boală s-a dublat, ajungând la peste 800 de milioane de oameni.

Cele mai multe cazuri sunt concentrate în doar câteva țări: India are 212 milioane de bolnavi, China 148 de milioane, Statele Unite 42 de milioane, iar Pakistanul 36 de milioane.

De asemenea, Indonezia și Brazilia au fiecare peste 20 de milioane de persoane afectate de diabet.

Diabetul a atins proporții pandemice și reprezintă o amenințare gravă

Situația este deosebit de gravă în anumite regiuni ale lumii. În insulele din Pacific, în zona Caraibelor și în Orientul Mijlociu, mai mult de un sfert din populație suferă de diabet. În contrast, țări precum Franța, Danemarca și Suedia au rate foarte scăzute, de doar 2-4% în rândul femeilor și 3-5% în rândul bărbaților.

Cea mai îngrijorătoare situație este în țările sărace și în curs de dezvoltare, unde mulți bolnavi nu primesc tratament. Din cele 800 de milioane de persoane cu diabet, aproape 450 de milioane nu au acces la medicamente, deși există tratamente eficiente și accesibile ca preț.

„Persoanele cu diabet din țările sărace sunt mai tinere și, fără tratament, riscă complicații grave toată viața – de la amputări și boli de inimă până la probleme cu rinichii și pierderea vederii”, avertizează profesorul Majid Ezzati de la Imperial College London.

Măsuri urgente pentru combaterea acestei „epidemii”

Specialiștii recomandă măsuri urgente pentru combaterea acestei „epidemii”: restricționarea alimentelor nesănătoase, subvenționarea alimentelor sănătoase, oferirea de mese școlare gratuite și sănătoase, crearea de spații sigure pentru mișcare și sport, acces gratuit în parcuri și centre de fitness, screening și depistare precoce a bolii și asigurarea accesului la tratament pentru toți bolnavii.

„Diabetul a atins proporții pandemice și reprezintă o amenințare gravă atât pentru sănătatea publică, cât și pentru economiile lumii”, avertizează Chantal Mathieu, președintele Asociației Europene pentru Studiul Diabetului.

Studiul a fost publicat în revista Lancet.

Foto: Arhivă