2 Februarie: Întâmpinarea Domnului și Ziua Ursului. Semnificații, tradiții și mitologie

Întâmpinarea Domnului – Sărbătoare ortodoxă importantă în 2 februarie. Biserica Ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului, eveniment ce marchează momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost dus la Templu de Fecioara Maria și dreptul Iosif, conform Legii mozaice. Popular, ziua de 2 februarie poartă denumirea „ziua Ursului” sau „Stretenia”. În această zi iarna se întâlneşte cu primăvara.

Acest act avea loc la 40 de zile de la naștere, moment în care orice întâi-născut de parte bărbătească era afierosit lui Dumnezeu, iar mama trecea printr-un ritual de curățire.

La Templu, Iisus este întâmpinat de dreptul Simeon și prorocița Ana, cei care recunosc învățătura divină a copilului. Această sărbătoare este considerată una dintre cele 12 mari praznice împărătești din calendarul ortodox.

Originea sărbătorii Întâmpinarea Domnului

Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului a fost instituită la Roma de către papa Gelasiu I, în anul 494, înlocuind vechea sărbătoare păgână a Lupercaliilor, dedicată zeului Pan, protectorul turmelor împotriva lupilor. Procesiuni cu făclii aprinse aveau loc în acea perioadă.

În Răsărit, sărbătoarea a fost introdusă în anul 526, în timpul domniei împăratului Justin I, fiind generalizată începând cu anul 534, de către Justinian I. Totodată, împăratul Justinian I a schimbat data sărbătorii de la 14 februarie la 2 februarie, pentru a respecta numărătoarea celor 40 de zile de la Nașterea Domnului.

Originea acestei sărbători se află în relatările din Evanghelie care descriu momentul aducerii pruncului Iisus la Templu de către Fecioara Maria și dreptul Iosif, la patruzeci de zile de la naștere, pentru a împlini învățăturile.

Astfel, orice întâi-născut de parte bărbătească trebuia închinat lui Dumnezeu, iar mama care a născut trebuia să se curățească după 40 de zile. În acest context, Sfânta Fecioară Maria și dreptul Iosif au adus pruncul Iisus la Templul din Ierusalim, unde au oferit ca jertfă două turturele sau doi pui de porumbel.

La Templu, Iisus a fost întâmpinat de dreptul Simeon, un bătrân căruia i se promisese de către Duhul Sfânt că nu va muri până ce nu-L va vedea pe Mesia.

Simeon L-a recunoscut pe pruncul Iisus ca fiind Mântuitorul lumii și a rostit- „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, căci văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor și slavă poporului Tău Israel.”

Ziua Ursului – Tradiții populare și credințe străvechi

Pe 2 februarie, încă din vremuri străvechi, poporul român celebrează Ziua Ursului, un moment important în tradițiile populare legate de meteorologie, fertilitate și protecție. Această zi este considerată momentul în care ursul iese din bârlog și „prevestește” durata iernii:

• Dacă este soare, ursul înseamnă că iarna va mai dura încă 6 săptămâni.
• Dacă este noros, ursul rămâne afara, semn că primăvara este aproape.

Obiceiuri și Practici Magice

• Copiii erau unsi cu grăsime de urs pentru a le transfera forța acestui animal.
• Bolnavii de sperietoare erau tratați prin afumare cu păr de urs.
• Se spunea că ursul protejează gospodăriile, iar pentru a-l atrage de partea oamenilor, i se ofereau daruri simbolice.

Superstiții de Ziua Ursului

• Cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura;
• Dacă boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna;
• Dacă bea un bou apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi;
• Dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduruoasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare;
• În această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada.

Ziua Ursului în Mitologie

• La greci, ursul era asociat zeiței Artemis, divinitatea lunii și a vegetației.
• Celții vedeau în urs un simbol al războinicilor.
• La daci, se crede că numele Zalmoxis derivă din termenul „Zalmos”, care înseamnă piele de urs.
• Conform legendelor populare, Moș Martin a fost un om obișnuit, fie morar, fie păstor, transformat ulterior într-o ființă mitologică.

Sân-Martinii sau Martinii de Iarnă

Ziua Ursului face parte din ciclul celor trei zile ale Martinilor de Iarnă, cunoscute și sub numele de Sân-Martinii. Oamenii de la sate considerau că puterea ursului putea fi transferată asupra oamenilor, mai ales asupra copiilor, prin respectarea unor ritualuri străvechi.

De asemenea, în România, dar și în alte țări europene, această zi este marcată în mod similar cu Ziua Marmotei celebrată în SUA și Canada, având același scop de prognozare a vremii.