Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

22 februarie – Moșii de iarnă 2020 – Pomenirea morților. Tradiţii înainte de Postul Mare. De ce trebuie aprinse două lumânări


Publicat

pomenirea mortilor
foto: crestinortodox.ro

În acest an, sâmbătă, 22 februarie, se pomenesc cei trecuți la cele veșnice sau, cum se spune în popor, Moșii de Iarnă, iar fiecare biserică oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului.

Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (ziua dinainte de Duminica Floriilor) și în care se fac parastase.

Biserica Ortodoxă a decis ca această dată să fie dedicată morților, întrucât se consideră că existența omului nu ia sfârșit odată cu moartea. Sărbătoarea este însoţită de superstiţii potrivit cărira în această sâmbătă, urmată de Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, nu este bine să lucrezi, altfel rişti să înnebuneşti sau să tremuri.

Ce se dă de pomană la biserică

La biserică ducem, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.

În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet, partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.

Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. În tradiția ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfințite, coliva, prescura și o sticlă de vin. De asemenea, se sfințesc vase cu mâncare și pachete cu alimente pe care rudele celor adormiți le împart după slujba de pomenire.

În sâmbăta morţilor se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumănări aprinse. La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de încălzi sufletele morţilor.

De unde provine denumirea de „moșii de iarnă”?

Cuvântul „moși” provine de la „strămoși”, si se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși”, sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Măcinici), „Moșii de vară” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Tradiții și obiceiuri

În ziua praznicului, tradiţia spune că, pentru pomenire, sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii mai duc la biserică, spre pomenire, pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate de cei pe care-i comemorează.

Persoanele comemorate, spune tradiţia, veghează asupra casei  de unde au plecat în eternitate.

Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.

Postul Paștelui și Învierea Domnului

Postul Sfintelor Paști în acest an va fi în perioada 2 martie – 18 aprilie. Paștele Ortodox  – Învierea Domnului se sărbătorește anul acesta în 19 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, este pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.

O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

Moșii de iarnă – Obiceiuri în Transilvania

În această zonă a ţării, în ziua praznicului, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură  specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.

În Banat, la Moșii de iarnă se prepară grâu cu unt

Credincioşii bănăţeni prepară pentru acest praznic grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză.  În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.

Moșii de iarnă în Bucovina

Gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. În această zi nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată.

Lăsatul secului

Lăsatul Secului pentru carne se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți, 23 februarie. În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul.

Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

Nu se fac parastase în:

– duminicile de peste an;

– perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;

– de la lasatul secului de carne până la sâmbăta întâi din Postul Mare, sâmbăta Sfântului Teodor;

– din sâmbăta Floriilor până în Duminica Tomei;

– zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințit



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Zborurile interne spre litoral, reintroduse din 16 iulie. TAROM va zbura la Constanța din Cluj, Timișoara și Oradea

Publicat

tarom wikipedia

Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) anunță că din 16 iulie ar urma să fie reintroduse zborurile Tarom spre mare, pe destinația Constanța, respectiv Timişoara – Constanţa, Cluj – Constanţa, Oradea – Constanţa, în regim de câte două zboruri pe săptămână (joia şi duminica).

Reprezentanta FAPT, Corina Martin, a subliniat că a fost propus un plan strategic, „Reconectăm România”, avându-se în vedere  situaţia generată de pandemia de coronavirus şi efectele acesteia asupra călătoriilor şi turismului intern şi internaţional.

„Noi am propus un Plan strategic: Reconectăm România. Este esenţial să avem zboruri care să ne aducă turiştii români şi potenţiali turişti străini către Litoral şi Delta Dunării, dinspre vestul sau nordul sau estul sau centrul României şi care să asigure accesul facil al românilor care locuiesc în sudul sau sud-estul României, de exemplu, către vestul sau nordul Romaniei, pentru vacanţe şi călătorii sau în scop profesional.

Am colaborat direct cu Ministerul Transporturilor, pentru a se implica alături de noi şi să susţină conectarea aeriană între destinaţiile preferate de români, pentru a facilita circulaţia turistică internă în această perioadă grea, atât pentru industria HORECA, cât şi pentru transportatorul aerian naţional TAROM.

Românii vor avea, astfel, un acces mult mai rapid şi facil la vacanţele şi călătoriile de care au atât de multă nevoie şi care vor susţine turismul naţional şi economia României”, a spus Corina Martin, conform Agerpres.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministerul de Interne cumpără mașini în valoare de 343 de milioane de lei din rezerva bugetară a Guvernului

Publicat

politie

Bugetul Ministerului Afacerilor Interne a fost suplimentat cu 343 de milioane de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, potrivit unei hotărâri de guvern publicate vineri în Monitorul Oficial.

Toți banii vor fi cheltuiți pentru cumpărarea de autovehicule dotate special pentru structurile ministerului (poliție, jandarmerie, pompieri), potrivit hotărârii de guvern.

Este cea mai mare sumă prevăzută în acest an pentru achiziții de automobile în sistemul public și vine pe fondul implicării fără precedent a forțelor Ministerului de Interne în gestionarea crizei provocate de pandemia de coronavirus.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

VIDEO: Centura ocolitoare de la Cugir va fi terminată cu câteva luni înainte de termen. Când se va putea circula pe noul drum

Publicat

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat pentru Alba24 că șoseaua de centură care va ocoli localitatea Vinerea (aparținătoare) ar putea fi gata cu câteva luni mai devreme față de termenul contractual. 

Acesta spune că șoseaua ar putea fi terminată la sfârșitul lunii august, în loc de luna decembrie a acestui an.

Viitoarea centură va fi conectată direct la DJ 704 la o distanţă de aproximativ 500 m de intrarea în localitate (dinspre Șibot), prin intermediul pasajului CF şi a unui drum de exploatare agricolă.

Drumul va urma aliniamentul liniei ferate, până la trecerea la nivel cu calea ferată (dinspre Cugir), unde se va uni cu str. Victoriei.

Declarațiile primarului Adrian Teban:

”Șoseaua de centură de la Vinerea este făcută pe PNDL. Este o investiție care a început anul trecut și pe care sperăm să o finalizăm în vara acestui an… Contribuțiile sunt 60% de la Guvern și 40% contribuție locală.

Conform contractului, data de finalizare este sfârșitul anului dar noi sperăm ca prin mobilizarea constructorului să terminăm undeva în 31 august, adică să devansăm data de punere în funcțiune.

Sigur că acest lucru depinde de mai mulți factori, dar conform graficului de execuție s-ar putea ca la sfârșitul lunii august să fie terminată. Lungimea totală a centurii este de 4,9 kilometri și valoarea totală este de 10 milioane de lei”.

Contractul de execuție a fost atribuit firmei S.C. Elis Pavaje.

În prezent, tot traficul greu spre și dinspre oraș se desfășoară prin Vinerea. Șoseaua va rezolva o parte din problemele orașului legate de trafic. Rămâne însă problema racordului la Autostrada Sebeș-Deva care trece prin apropiere.

Problema este veche dar anul acesta, pentru prima dată de la finalizarea autostrăzii, au fost alocați bani pentru un studiu de fezabilitate și pentru un proiect tehnic.

Citește și: Nod de autostradă la Cugir: au fost alocați banii pentru un studiu de fezabilitate. Florin Roman: Lucrările încep în 2021

În prezent au fost alocate peste 2 milioane de lei pentru un studiu de fezabilitate și un proiect tehnic pentru 6 noi noduri rutiere, printre care și cel de la Cugir.

Termenul de execuție al proiectului este de 14 luni, ceea ce înseamnă că lucrările de construcție a nodului pot începe în luna septembrie a anului 2021 și ar putea fi terminate în 2022.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cele mai importante știri din domeniul cyber-securității. Vulnerabilități la Android și Apple și aplicații malițioase de spionaj

Publicat

Cele mai importante știri din domeniul cyber-securității țin de protecția dispozitivelor mobile pe care le folosesc miliarde de oameni și de utilizarea unor aplicații malițioase care permit spionarea de la distanță. 

Vulnerabilitate zero-day pentru Apple iOS 13.5. Sistemul de operare iOS, specific dispozitivelor produse de compania Apple, a reprezentat dintotdeauna o țintă de mare interes pentru specialiști în securitate cibernetică din toată lumea, din motive evidente.

Imediat după lansarea noii versiuni a sistemului de operare iOS, s-ar părea că un cunoscut grup de hackeri (unc0ver) a identificat o vulnerabilitate de tip Zero-Day.

Aceștia au reușit să exploateze kernel-ul dispozitivelor iPhone și iPad, pentru a produce un jailbreak. Acesta funcționează pentru variantele iOS cuprinse între 11 și 13.5, versiune nou lansată.

O nouă vulnerabilitate Android expune peste un miliard de dispozitive

O nouă vulnerabilitate, care afectează dispozitivele cu sistem de operare Android, permite mascarea aplicaților malițioase (sub forma oricărei alte aplicații instalate) și afișarea de interfețe false, pentru a convinge utilizatorii să-și ofere informații personale.

Denumită Strandhogg 2.0, vulnerabilitatea descoperită de o echipă de cercetători norvegieni, permite atacuri mult mai complexe decât varianta descoperită la sfârșitul anului trecut.

CVE-2020-0096 afectează toate dispozitivele ce rulează sistemul de operare mobil, cu excepția ultimei versiuni Android Q/10, instalată doar pe 15-20% din totalul telefoanelor inteligente active.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate