Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

22 februarie – Moșii de iarnă 2020 – Pomenirea morților. Tradiţii înainte de Postul Mare. De ce trebuie aprinse două lumânări


Publicat

pomenirea mortilor
foto: crestinortodox.ro

În acest an, sâmbătă, 22 februarie, se pomenesc cei trecuți la cele veșnice sau, cum se spune în popor, Moșii de Iarnă, iar fiecare biserică oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului.

Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, ce se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr (ziua dinainte de Duminica Floriilor) și în care se fac parastase.

Biserica Ortodoxă a decis ca această dată să fie dedicată morților, întrucât se consideră că existența omului nu ia sfârșit odată cu moartea. Sărbătoarea este însoţită de superstiţii potrivit cărira în această sâmbătă, urmată de Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, nu este bine să lucrezi, altfel rişti să înnebuneşti sau să tremuri.

Ce se dă de pomană la biserică

La biserică ducem, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări. Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

Mai practic este să se lase pachetele gata pregătite acasă şi, la întoarcerea de la biserică, să fie completate cu vin şi colivă sfinţite la slujbă şi să fie împărţite, cu lumânări aprinse, pentru sufletele celor răposaţi. Sufletele acestea, se spune, veghează din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.

În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet, partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.

Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. În tradiția ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfințite, coliva, prescura și o sticlă de vin. De asemenea, se sfințesc vase cu mâncare și pachete cu alimente pe care rudele celor adormiți le împart după slujba de pomenire.

În sâmbăta morţilor se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumănări aprinse. La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de încălzi sufletele morţilor.

De unde provine denumirea de „moșii de iarnă”?

Cuvântul „moși” provine de la „strămoși”, si se referă la persoanele trecute la cele veșnice. Cu apelativul „moși”, sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Măcinici), „Moșii de vară” (sâmbătă dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Tradiții și obiceiuri

În ziua praznicului, tradiţia spune că, pentru pomenire, sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii mai duc la biserică, spre pomenire, pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate de cei pe care-i comemorează.

Persoanele comemorate, spune tradiţia, veghează asupra casei  de unde au plecat în eternitate.

Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.

Postul Paștelui și Învierea Domnului

Postul Sfintelor Paști în acest an va fi în perioada 2 martie – 18 aprilie. Paștele Ortodox  – Învierea Domnului se sărbătorește anul acesta în 19 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, este pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.

O parte dintre angajații români vor avea minivacanță de 4 zile, cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

Moșii de iarnă – Obiceiuri în Transilvania

În această zonă a ţării, în ziua praznicului, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură  specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.

În Banat, la Moșii de iarnă se prepară grâu cu unt

Credincioşii bănăţeni prepară pentru acest praznic grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză.  În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.

Moșii de iarnă în Bucovina

Gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. În această zi nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată.

Lăsatul secului

Lăsatul Secului pentru carne se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți, 23 februarie. În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul.

Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

Nu se fac parastase în:

– duminicile de peste an;

– perioada dintre Nașterea și Botezul Domnului;

– de la lasatul secului de carne până la sâmbăta întâi din Postul Mare, sâmbăta Sfântului Teodor;

– din sâmbăta Floriilor până în Duminica Tomei;

– zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri, din Postul Sfintelor Paști, pentru că în aceste zile este săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințit



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan: „Boala sistemului public este supraîncărcarea cu personal”. Economii, în urma reorganizării

Publicat

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a declarat că sistemul public din România este supraîncărcat cu personal, astfel că pierderile sunt foarte mari.

Acesta a dat exemplu instituţia pe care o conduce şi a subliniat că în urma reorganizării s-au economisit 6 milioane de euro în numai un an.

„Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private. Ca atare, pierderile sunt foarte mari şi, practic, ce se întâmplă, gândiţi-vă că într-o comunitate locală, unde toţi banii care se încasează din taxe şi din impozite se duc pe cheltuielile de personal ale unei primării şi poate nici nu le acoperă, înseamnă nu că acea primărie există pentru cetăţeni ca să le ofere servicii, ci că cetăţenii există pentru ca oamenii ăia din primărie să aibă nişte posturi călduţe sau nu”, a declarat Ilie Bolojan, duminică, la Prima TV.

Bolojan susține că economisirea banilor rezultată din reduceri de personal se poate vedea în investiţii.

„Asta este o mare problemă şi dacă am putut să realizez în aceşti ani multe proiecte de investiţii este pentru că am avut grijă de banii pe care îi colectam de la contribuabili. Inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal. Aceste cheltuieli sunt de ordinul milioanelor de euro. La municipiul reşedinţă de judeţ pot să fie între 13 milioane de euro cum este la Oradea sau pot să ajungă la 25 milioane de euro într-un oraş identic ca mărime, ori dacă în fiecare an ai o economie de 10-12 milioane de euro la cheltuielile de personal, asta înseamnă nişte lucrări care se văd în oraş. Asta este o problemă pentru care noi nu reuşim să livrăm investiţii, performanţă în administraţie şi pentru că oamenii nu văd că din banii lor se face ceva, nu mai au încredere în lumea politică”, a declarat președintele CJ Bihor.

Ilie Bolojan a mai precizat că cu doar jumătate din angajaţii de la Consiliul Judeţean a angajat noi proiecte şi a început noi lucrări.

„Ce am făcut, practic, cu jumătate din angajaţii de la Consiliul Judeţean, s-a dovedit că nu s-a întâmplat nimic la Consiliu, dimpotrivă, am angajat alte proiecte, am început alte lucrări. Se poate face şi cu jumătate din oameni. Efectul este că economia doar la 80 de angajaţi care nu mai sunt a fost de 1.200.000 de euro într-un singur an de zile, ceea ce înseamnă într-o localitate din judeţul Bihor, un pod peste Crişul Repede, în Bulz se termină anul acesta un pod care nu ar fi putut fi finanţat, dacă nu am fi avut aceşti bani”, a declarat Bolojan.

Întrebat cum au fost angajaţi aceşti oameni, Ilie Bolojan a spus că o parte dintre ei au fost angajaţi pe filieră politică.

„Cum au fost angajaţi aceşti oameni, ce randamente au avut, este cât de poate de clar. Chiar dacă au fost oameni competenţi, practic nu aveau de lucru. Ori a ţine un om, chiar dacă este competent cu salarii fără să aibă de lucru, nu este o chestiune normală. O parte au fost pe filieră politică, o parte au fost angajaţi de-a lungul anilor. Gândirea a fost ca instituţiile publice să fie o bază de angajări. Aceste angajări se pot transforma în voturi, se pot transforma în agenţi politici. Aveam un număr de structuri adiacente cu vreo 80 de angajaţi, am concediat vreo 60 dintre ei, deci cu 20 de angajaţi facem exact aceleaşi lucruri pe care le făceam cu 80, dar vă puteţi imagina ce înseamnă asta în cheltuieli”, a declarat preşedintele CJ Bihor.

Ilie Bolojan a precizat că 6 milioane de euro este economia într-un singur an, la Consiliul Județean Bihor, după ce s-au făcut reduceri de personal. „Doar la nivelul CJ Bihor, în cursul acestui an, economiile la salarii, prin aceste reorganizări, înseamnă 6 milioane de euro. Faceţi nişte multiplicări, dacă s-ar face asta în multe locuri şi aţi vedea câte sume de bani pot fi eliberate pentru investiţii pe care le văd cetăţenii noştri”, a declarat Bolojan.

sursa: g4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Zile numărate pentru mașinile cu motoarele diesel și pe benzină. Ar mai putea fi vândute în UE doar 14 ani de acum înainte

Publicat

scumpiri

Mașinile noi cu motoare diesel și pe benzină ar mai putea fi vândute în Uniunea Europeană doar 14 ani de acum înainte, conform noilor obiective de emisii discutate la Bruxelles. Planurile de retragere au devenit mult mai agresive, ca de altfel întreg programul de reducere a amprentei de carbon în Uniunea Europeană.

Oficialii Comisiei Europene discută stabilirea unui obiectiv de emisii zero pentru vehiculele vândute după 2035 – o schimbare uriașă față de traiectoria actuală a standardelor din industrie care ar marca o revoluție pentru producătorii auto din Europa. „Bruxelles-ul pregătește condamnarea la moarte a motoarelor termice”, precizează publicația Politico, care citează trei oficiali europeni.

Noile reguli pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar fi parte a revizuirii standardelor prezente în Green Deal, care prevedeau atingerea emisiilor zero în 2050. Însă acum, oficialii Comisiei analizează posibilitatea de a impune o reducere a emisiilor cu 60% până în 2030, mult peste obiectivul de 37,5% menționat inițial. Până în 2035, obiectivul ar putea fi de reducere cu 100% a emisiilor, arată sursele citate.

Dacă propunerea va fi inclusă în textul final al proiectului, care va fi prezentat la 14 iulie, ar urma să intre ulterior în discuția statelor membre și a Parlamentului European. Însă, cel mai probabil, lobby-urile din industrie și țările cu economii care depind în mare măsură de fabricarea automobilelor se vor opune propunerii.

Și asta deoarece, deși mulți producători de automobile au început să producă mașini electrice, doar Volvo și Volkswagen au strategii pentru trecerea la electricitate până în 2030. Spre exemplu, Audi, parte a grupului Volkswagen, va opri vânzarea de autoturisme cu motoare termice din 2026, în vreme ce rivalii Daimler și BMW sunt printre cei mai puțin pregătiți să renunțe la combustia internă.

Lobby-iștii intră în acțiune

Reacțiile din partea puternicei industrii auto germane au sosit imediat. Șeful unui important grup de lobby al producătorilor auto a declarat că noile ținte ar duce nu doar la sfârșitul motorului cu ardere internă, ci și al mașinilor hibride plug-in. Reprezentanții constructorilor auto spun că planurile Comisiei Europene ar impune o trecere rapidă la vehiculele pe baterii, fără a lua în considerare alternativele.

„Dacă veți vrea să cumpărați o mașină nouă în 2036, nu va fi o alegere. Mașina va avea motor electric, chiar dacă se potrivește sau nu nevoii clientului, dacă este accesibilă sau nu, sau dacă există energie verde și infrastructura necesară pentru a o încărca”, spune secretarul general al Asociației Europene a Furnizorilor Auto.

Constructorii auto cer Uniunii Europene și statelor membre ca, înainte de a anunța interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare termice, să crească dramatic cheltuielile pentru instalarea de puncte de încărcare și să facă autovehiculele electrice mai atractive. Dar, din cauza temerilor tot mai mari cu privire la schimbările climatice, Comisia este nevoită să ia măsuri radicale.

Potrivit Green Deal, emisiile generate de sectorul transporturilor ar trebui să scadă cu 90 la sută până în 2050. Și având în vedere că mașinile au un ciclu de viață de 15 ani, 2035 este termenul limită pentru a opri vânzările de automobile cu motoare pe benzină și motorină pentru a atinge această țintă în 2050.

sursa: politico.eu, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Valeriu Gheorghiță: Se estimează o nouă creștere a numărului de cazuri de COVID-19. Când ar putea avea loc aceasta

Publicat

Coordonatorul campaniei de vaccinare în România, medicul Valeriu Gheorghiță avertizează că se estimează o nouă creștere a numărului de cazuri de COVID-19. Cel mai probabil creșterea va avea loc la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie și va fi vorba despre varianta indiană (delta) a SARS-CoV-2.

Valeriu Gheorghiță a explicat la Digi 24 că experiența prin care trece Marea Britanie în acest moment arată că această infecție se răspândește cu precădere în rândul persoanelor nevaccinate și nu este întâmplător că această tulpină este prezentă îndeosebi la persoanele tinere din Marea Britanie, unde procentul celor nevaccinați este destul de crescut.

„Mesajul este de a completa, într-adevăr, schema de vaccinare. Marea Britanie, astăzi, a redus acel interval între cele două doze de la 12 săptămâni la 8 săptămâni, pentru a accelera vaccinarea celor care au primit o primă doză, tocmai că s-a observat această tendință de a afecta persoanele care au primit o singură doză”, a afirmat Valeriu Gheorghiță.

Premierul britanic Boris Johnson a anunțat săptămâna trecută că va amâna cu patru săptămâni, până la 19 iulie, ridicarea ultimelor restricţii impuse în Anglia pentru combaterea epidemiei de coronavirus, din cauza unei creşteri a cazurilor legate de variantă delta, apărută iniţial în India. Varianta delta a coronavirsului a ajuns din India în peste 70 de ţări şi este pe cale să devină dominantă la nivel global, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

sursa: digi24.ro, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Grupul Skepsis va reprezenta Alba Iulia și România la cel mai important festival internațional de teatru de tineret din Bulgaria

Publicat

În perioada 25 – 29 iunie, cu sprijinul Casei de Cultură a Studenților Alba Iulia, trupa de teatru Skepsis va participa cu spectacolul „Îl cunoașteți?”, la cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de Tineret VREME, organizat la Vratsa, Bulgaria.

Festivalul are loc la fiecare doi ani grație unui parteneriat de lungă durată între Primăria orașului Vratsa, Centrul de Tineret și Trupa de teatru TEMP, avându-l pe Georgi Vrabchev ca și Director Artistic. Este un eveniment non-competitiv, fiind considerat unul dintre cele mai importante evenimente din Europa dedicate promovării trupelor tinere și creării de legături și colaborări între tinerii artiști. Grupurile invitate își prezintă spectacolele și participă la ateliere intensive de formare și aprofundare a artei actorului, coordonate de profesioniști cu experiență care oferă și un feedback critic asupra performanței individuale și de grup.

Despre ceea ce înseamnă acest eveniment și despre importanța organizării unei noi ediții în periaoda dificilă pe care o trăim acum, ne spune Georgi Vrabchev, Director Artistic al festivalului și Regizor al trupei de teatru TEMP: „Festivalul Internațional VREME are în spate 34 de ani și 18 ediții. A XIX-a ediție ne bate acum la ușă. În toți acești ani la festival au participat 40 de țări și 11.000 de tineri artiști de pe patru continente și-au prezentat arta. Scopul nostru a fost mereu acela de a crea un festival care să ofere un cadru cât mai larg și mai bogat pentru schimbul de experiență și de idei, pentru discuții constructive, pentru a învăța mereu ceva nou prin atelierele și cursurile pe care le avem. Anul acesta, când trăim timpuri mai grele, este cu atât mai important să oferim tinerilor artiști șansa de a avea o scenă pe care să-și etaleze munca și să se încarce pozitiv cu energie și inspirație din ceea ce se crează împreună, din natura magică a teatrului. Fiecare ediție este o doză de teatru pe care o primim și de care avem nevoie pentru a simți că suntem vii și pentru a putea depăși cenușiul cotidianului. Acum, mai mult ca oricând poate, simțim nevoia de a juca împreună, de a fi aproape prin artă, de a ne bucura de un nou început și de a merge înainte!”

Grupul Skepsis va participa la această ediție cu spectacolul „Îl cunoașteți?”, un spectacol de teatru absurd care ne vorbește despre paradoxul limbajului și despre dificultatea de a crea legături reale cu ceilalți.

„Am ales un spectacol pe care îl vom juca în limba engleză și care transmite un mesaj puternic legat de vremurile în care trăim și în care distanțarea socială crează pericolul unei distanțări emoționale între oameni. Vorbim și folosim cuvinte pentru a comunica, însă atunci când încercăm să creem o legătură profundă cu noi înșine sau cu ceilalți, cuvintele ne scapă, sensurile se evaporă, emoțiile ne copleșesc, frica ne modifică. Conștientizarea provoacă durere… durere pentru superficialitatea în care ne-am complăcut și regretul pentru ceea ce am pierdut. Un spectacol care ne îndeamnă să prețuim ceea ce avem mai bun ca oameni, să ne depășim teama și să spunem ceea ce avem de spus până nu este pea târziu.” – Viorel Cioflică (Grupul Skepsis).

Un aspect demn de menționat este faptul că Grupul Skepsis a fost selectat a patra oară consecutiv pentru a participa la acest eveniment important, fapt despre care organizatorul ne transmite:

„Grupul Skepsis va fi alături de noi pentru a patra oară consecutiv, conferind un plus de strălucire evenimentului și familiei festivalului nostru. Cu expresia lor artistică unică, simțul delicat al umorului, al ironiei și, mai ales, al autoironiei, ei reușesc mereu să aducă zâmbete pe fețele tuturor. Îi considerăm artiști veritabili, care au răspuns cu succes provocărilor noastre și care au dovedit că pot crea un spațiu teatral în orice cadru avut la dispoziție. A avea un spectacol de-al lor în programul nostru înseamnă întotdeauna a avea experiență teatrală autentică și un public pe deplin satisfăcut”.

Prin această participare, Grupul Skepsis continuă misiunea de ambasador cultural al municipiului Alba Iulia, în programul evenimentului având loc o seară interculturală în care participații își prezintă localitatea de proveniență și o întâlnire oficială a coordonatorilor fiecărui grup cu Primarul orașului Vratsa.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate