Judecarea propunerii de arestare preventivă pentru fostul şef al jandarmilor din Alba. Decizie la Tribunalul Militar pentru Herţa şi Rusu

Fostul şef al Jandarmeriei Alba, Ioan Onac Herţa şi comandantului de grupă din cadrul IJJ, Liviu Rusu, sunt prezentaţi, joi, Tribunalului Militar cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Procurorii DNA au formulat pe numele celor doi nu mai puţin de 21 de acuzaţii, în principal referitoare la fapte de abuz în serviciu, fals intelectual şi înşelăciune.

Cei doi au fost transportaţi miercuri, de la Alba Iulia, unde le-au fost prezentate infracţiunile pentru care sunt cercetaţi penal, de către procurorul militar Vasile Doană (structura centrală a DNA), la Bucureşti.

UPDATE: La şedinţa de judecată, avocaţii celor doi au cerut instanţei recuzarea procurorului DNA Vasile Doană, însă cererea a fost respinsă. Precizăm că Liviu Rusu a formulat plângere penală pe numele procurorului, admisă de ÎCCJ în noiembrie, în urma căreia cazul a ajuns în atenţia Parchetului. Acesta ar fi fost un motiv pentru recuzare.

În cazul colonelului în rezervă Ioan Onac Herţa – pensionat anul acesta, după 17 ani de activitate la conducerea Inspectoratului Judeţean al Jandarmeriei Alba, procurorii susţin că, din 2006, a aprobat eliberarea a peste 150 de documente false pe baza cărora, atât el, cât și angajați ai IJJ Alba au obținut diferite credite bancare. De asemenea, precizează că Herţa l-ar fi protejat pe lucrătorul de jandarmi Liviu Rusu prin declaraţii în fals.

Pentru Liviu Rusu, procurorii au formulat mai multe acuzaţii, printre care şi şantaj în formă continuată.

Procurorii din DNA – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari au formulat următoarele acuzaţii:

– pentru Ioan Onac Herţa: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material sau nematerial (faptă săvârșită în formă continuată începând cu anul 2006); înșelăciune (4 acte materiale); asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; fals intelectual (faptă săvârșită în formă continuată începând cu anul 2006); omisiunea sesizării organelor judiciare, în formă continuată (7 acte materiale);
– pentru căpitan Liviu Valentin Rusu, comandant de grupă în cadrul IJJ Alba, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată; șantaj, în formă continuată; instigare la infracțiunea de fals intelectual, în formă continuată (3 acte materiale); instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată (3 acte materiale); înșelăciune în formă continuată (2 acte materiale).

Citeşte şi Precizările DNA privind reţinerea fostului şef al jandarmilor din Alba. Vezi acuzaţiile aduse lui Herţa şi comandantului de grupă

DNA ar fi anchetat, de anul trecut, mai multe cazuri în care au fost eliberate adeverinţe de venituri care nu corespundeau cu salariile înscrise în cărţile de muncă pentru obţinerea de credite bancare. Procedura eliberării unor astfel de adeverinţe ar fi fost următoarea: angajaţii Jandarmeriei adresau o cerere comandantului instituţiei, pe care ulterior o înainta serviciului financiar, care proceda la eliberarea adeverinţelor. Documentul trebuia vizat de comandant.

Reamintim că Alba24 a făcut publice unele declaraţii ale lui Liviu Rusu, în urma insistențelor repetate ale acestuia. Acesta a declarat atunci că ancheta procurorilor în această cauză ar fi pornit de la un denunț făcut pe numele său de către o femeie din Sebeș. Concret, Liviu Rusu afirma pe propria răspundere că, inițial, a fost acuzat, alături alți trei colegi, de sechestrare de persoane, șantaj și prostituție și că sub aceste acuzații ar fi fost audiat de DNA, dar că ulterior cercetările s-ar fi extins și asupra mai multor angajați ai unității militare. A spus că a ales să facă publice aceste aspecte deoarece nu înțelegea care era de fapt obiectul dosarului instrumentat de DNA și de ce, într-o cauză ce ar avea ca obiect acuzațiile de sechestrare și șantaj, erau audiați și colegi de-ai săi care nu aveau nicio legătură cu plângerea inițială. Acesta a precizat că ancheta a demarat în 2008 și că de atunci a cerut de nenumărate ori procurorilor să-i comunice stadiul cercetărilor sau calitatea pe care o are în dosar, fără succes.

Vedeţi AICI ce a declarat anul trecut Liviu Rusu.