„Adeverinţă de non-violator”, o nouă aberație birocratică. Angajații care lucrează cu copii sunt obligați să obțină documentul

Profesorii, cadrele medicale și persoanele care lucrează prin natura meseriei cu copii sau femei sunt obligați să prezinte la locul de muncă un „certificat de integritate comportamentală“ care confirmă că nu sunt agresori sexuali, potrivit legii privind „Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale“, intrată recent în vigoare. Astfel, milioane de angajați, bărbați sau femei, vor fi obligaţi să facă două drumuri pe an la poliţie pentru a solicita acest certificat, valabil 6 luni de la data eliberării. 

Potrivit documentului, instituțiile din sistemul de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligația de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală.

Persoana fizică poate obține propriul certificat de integritate comportamentală în aceleași condiții în care poate obține propriul certificat de cazier judiciar. Certificatul de integritate comportamentală este valabil 6 luni de la data eliberării. Astfel, zeci de mii de angajați, bărbați sau femei, vor fi obligaţi să facă două drumuri pe an la poliţie, pentru a solicita acest certificat de integritate.

„Această reglementare a ajuns să sancţioneze în mod aberant oameni integri pe care îi punem aiurea pe drumuri. Este numai un mod prin care se măreşte birocraţia şi, mai grav, se aruncă o bănuială de devianţă sexuală asupra unor mase largi de oameni oneşti, cu meserii demne de respect. Ca să nu mai spunem că persoanele care sunt la un moment dat suspectate că au săvârşit o infracţiune cu un caracter sexual vor fi, temporar, e adevărat, în respectiva bază de date. Şi vor rămâne stigmatizaţi pe viaţă pentru că după ce îşi vor dovedi nevinovăţia ei vor rămâne în continuare cu o carieră distrusă”, atrage atenţia expertul criminolog Dan Antonescu.

Dincolo de drumurile la care sunt supuse largi categorii de angajaţi, noua lege conţine şi reglementări care vor duce la o mai bună supraveghere a celor care au săvârşit infracţiuni de tip sexual. Asta pentru că registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale va conţine, printre altele, fotografiile, amprentele, dar şi probele biologice ale infractorilor. În plus, aceştia vor fi obligaţi să se prezinte la Poliţie o dată la cel mult trei luni.

Persoanele aflate în evidenţă vor avea datele stocate în sistem în funcţie de fapta pe care au săvârşit-o. Astfel, agresorii sexuali vor figura în registru timp de 5 ani pentru fapte de tipul masturbării în public, dar perioada poate creşte până la 20 de ani pentru cei condamnaţi pentru infracţiuni ca viol, pedofilie, incest sau pornografie infantilă. În plus, reabilitarea, graţierea sau amnistia nu va şterge datele despre o persoană aflată în evidenţă.

În momentul în care pentru o persoană s-a dispus renunţarea la urmărire penală sau clasarea, aceasta va fi ştearsă automat din evidenţă. În registru vor apărea cei care au comis: trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, exploatare a cerşetoriei, folosire a unui minor în scop de cerşetorie, folosire a serviciilor unei persoane exploatate, folosire a prostituţiei infantile, viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, corupere sexuală, racolare a minorilor în scopuri sexuale, hărţuire sexuală, folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. – (1) În scopul prevenirii şi combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute şi pedepsite de legea penală, precum şi pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de hărţuire sau asupra minorilor, denumit în continuare Registrul.
(2) Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis următoarele
infracţiuni prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a) infracţiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 210;
b) infracţiunea de trafic de minori prevăzută la art. 211;
c) infracţiunea de proxenetism prevăzută la art. 213;
d) infracţiunea de exploatare a cerşetoriei prevăzută la art. 214;
e) infracţiunea de folosire a unui minor în scop de cerşetorie prevăzută la art. 215;
f) infracţiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate prevăzută la art. 216;2
g) infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile prevăzută la art. 2161;
h) infracţiunea de viol prevăzută la art. 218;
i) infracţiunea de agresiune sexuală prevăzută la art. 219;
j) infracţiunea de act sexual cu un minor prevăzută la art. 220;
k) infracţiunea de corupere sexuală a minorilor prevăzută la art. 221;
l) infracţiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale prevăzută la art. 222;
m) infracţiunea de hărţuire sexuală prevăzută la art. 223;
n) infracţiunea de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual prevăzută la art. 299;
o) infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută la art. 374;
p) infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută la art. 375;
q) infracţiunea de incest prevăzută la art. 377;
r) infracţiunile prevăzute la lit. a) – q), astfel cum erau prevăzute în Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României sau în legi speciale, având aceleaşi elemente constitutive.
Art. 2. – (1) În Registru se ţine evidenţa:
a) persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile prevăzute la art. 1 alin. (2), de către organele române competente;
b) persoanelor de cetăţenie română despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi ale autorităţilor competente din statele terţe cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2);
c) persoanelor născute în străinătate despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate la art. 1 alin. (2) şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
(2) Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal.

Vezi aici legea aprobată de Parlament

sursa: CDEP