Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ADR Centru: Lista obiectivelor istorice reabilitate cu fonduri Regio. 110% grad de contractare pe una dintre priorităţile POR 2014-2020


Publicat

obiectiveHarta obiectivelor istorice şi culturale ale Regiunii Centru, a căror reabilitare se finanţează din fondurile Regio 2014-2020 alocate prin Axa Prioritară 5 a programului, include multe locaţii demne de vizitat. Vor fi restaurate şi conservate 19 obiective turistice, cu finanţare din cadrul POR 2014-2020 şi se vor adăuga celorlalte şapte proiecte prin care obiective de mare interes din Regiunea Centru au fost puse în valoare cu sprijinul fondurilor Regio în perioada 2007-2013.

Cu un grad de contractare de peste 110% pe acest domeniu, beneficiarii proiectelor de revitalizare a patrimoniului cultural din Regiunea Centru au la dispoziţie fonduri nerambursabile în valoare de peste 170 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult decât bugetul alocat iniţial, pentru conservarea, restaurarea, promovarea şi introducerea în circuite turistice a obiectivelor istorice astfel reabilitate.

„Avem un grad de contractare mai mare decât bugetul alocat deoarece ştim din experienţă că, la proiectele care se vor realiza prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, se vor înregistra economii la bugetele previzionate, aspect va asigura resurse financiare suficiente pentru toate proiectele. în urmă cu cinci luni am semnat primul proiect de finanţare la nivel naţional, pe Programul Operaţional Regional 2014-2020. Atât primul, cât şi al doilea erau proiecte de restaurare a obiectivelor de patrimoniu, ambele din Regiunea Centru. în acest fel s-a lansat contractarea pe POR 2014-2020, în mod oficial, la nivel naţional. în decurs de 5 luni am semnat contractele de finanţare pentru 19 obiective istorice de patrimoniu din fiecare judeţ al regiunii, unde se vor derula lucrări de restaurare şi reabilitare. Alte 13 obiective rămân în lista de rezervă a acestei axe de finanţare. Pornind de la faptul că aceste proiecte s-au depus în perioada octombrie-noiembrie 2016 şi în mai puţin de 4 luni au trecut de etapele de evaluare şi am semnat contractele de finanţare, putem spune că, măcar din acest punct de vedere, procedurile de lucru pe program sunt mai eficiente”, a domnul Simion Creţu director general ADR Centru.

În perioada 2007-2013, la nivelul Regiunii Centru, din fonduri europene nerambursabile gestionate de ADR Centru au fost susţinute investiţiile la obiective reprezentative, realizându-se reabilitarea Cetăţii Vauban din Alba lulia, a cetăţilor din Rupea, Târgu Mureş şi Mediaş, punerea în valoare a 18 biserici fortificate din patru judeţe ale Regiunii Centru, dar şi reabilitarea Bisericii Evanghelice şi a Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Sibiu. Cele şapte proiecte prin care s- au reabilitat 24 de biserici sau cetăţi în perioada precedentă au dispus de un buget total de peste 124 milioane lei. Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 cu o sumă totală de peste 170 milioane lei – mai mare cu 37% decât în perioada precedentă – se vor reabilita 19 obiective culturale, biserici, ansamble muzeale, cetăţi şi alte clădiri de patrimoniu din Regiunea Centru.

Încă 13 astfel de obiective din întreaga regiune, a căror valoare totală este de peste 36,5 milioane lei, sunt vizate de cererile de finanţare aflate acum pe listele de rezervă ale acestei priorităţi de investiţii şi ar putea fi contractate până la sfârşitul acestui an. După anul 2020, când se vor finaliza lucrările de reabilitare, vor fi mult mai atractive, pentru publicul larg, obiective ca Palatul Principilor din Alba lulia şi Palatul Culturii din Târgu Mureş, Cetăţile din Făgăraş şi Râşnov, Ansamblul muzeal al Ţinutului Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul de Ştiinţele naturii din Târgu Mureş şi cel Municipal din Gheorgheni, precum şi bisericile deosebite, de rit ortodox, evanghelic sau catolic din Cisnădie, Aiud, Saschiz, Odorheiu Secuiesc, Sibiu şi alte localităţi din Regiunea Centru.

Lista completă a proiectelor contractate de pe această prioritate de investiţii o puteţi consulta AICI. În curând, va fi disponibilă şi secţiunea ’’Harta proiectelor” ce se vor finanţa prin POR 2014-2020, alături de proiectele finanţate în perioada 2007-2013, monitorizate de ADR Centru.

Proiect „Sprijin acordat în perioada 01.06.2015 – 31.12.2017 pentru OI din cadrul ADR Centru în implementarea, monitorizarea, informarea şi comunicarea la nivel regional a POR 2014 – 2020, respectiv pentru închiderea POR 2007 – 2013”, cu o valoare totală de 29.552.859,00 lei, din care contribuția FEDR este de 50%, adică 14.776.429,50 lei.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cine a trăit 30 de ani în Zlatna, poate ieși la pensie cu doi ani mai devreme. LISTA orașelor aflate în aceeași situație

Publicat

turn Ampelum Zlatna drona 2

Deputații au aprobat marți un proiect de lege pentru extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare.

Astfel, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în Zlatna vor putea beneficia de pensionarea anticipată cu doi ani, fără a suporta penalitățile aferente. 

Sunt vizate, de asemenea, mai multe localități din Valea Jiului, respectiv Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa și Uricani

Proiectul de Lege pentru modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost adoptat în ședința din 14 iulie cu 279 de voturi pentru și 20 de abțineri.

„Locuitorii din această zonă au trăit într-un mediu nociv, care le scurtează semnificativ speranța de viață, inhalând substanțe nocive provenite de la exploatările miniere din Valea Jiului. Menționăm că, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2017, speranța de viață în Hunedoara era sub 75 de ani, cu 1 an mai mică decât media la nivel național”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului de lege „persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu sau de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, a pulberilor metalice și/sau de cocs metalurgic, precum și a emisiilor de amoniac și derivate, respectiv localitățile Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, Târgu Mureș, Drobeta-Turnu-Severin, Târnăveni, Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoas și Uricani, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

15 iulie: Ziua Mărcii Poștale Românești. Cum au apărut timbrele și care este povestea celebrului ”Cap de Bour”

Publicat

În România, primele mărci poștale au apărut în 1858, iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858 – 1872.

Mărcile CAP DE BOUR au fost primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. La gumare a fost utilizata „gummi arabicum” aplicata manual.

În Grecia, primele mărci poștale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 și în Bulgaria în 1879.

Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.

Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.

A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.

Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.

Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Prima serie de mărci poștale din spațiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale.

Tirajul a fost mic: 6.016 la marca de 27 de parale (din care s-au vândut 3.691 exemplare), 10.016 la cea de 54 de parale (din care s-au vândut 4.772 exemplare), 2.016 la 81 de parale (din care s-au vândut 709 exemplare) și 6.016 la 108 parale (din care s-au vândut 2.574 exemplare).

Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poștale în patru rânduri a câte opt bucăți.Erau astfel dispunse încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche.

Hârtia era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită.

Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.

În Moldova, Nicolae Vogoride a fost înlocuit cu „triumviratul“ I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu.

Odată cu introducerea a tarifului poștal unic, a fost întreruptă circulația acestei prime serii de timbre și la 1 noiembrie 1858 a fost pusă în circulație emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale și 80 de parale.

Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

15 iulie 2020: Drumurile din județul Alba pe care vor acționa aparatele radar. Sfaturi pentru șoferi

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba, au transis situația amplasării radarelor în data de 15 iulie 2020, pe drumurile din județ:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrazi;

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi amenzi între 290 de lei şi 2.900 de lei.

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, adică 290 lei sau 435 lei, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă (580 lei sau 725 lei), plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă (de la 870 la 1.160 lei), plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Ceea ce poate puţini şoferi ştiu este că pot fi amendaţi şi dacă circulă prea încet. Sancţiunea este de 2 sau 3 puncte-amendă dacă rulaţi nejustificat cu viteză de cel puţin 10 km/oră sub limita minimă impusă de lege.

Reamintim că este posibilă plata a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, dacă este făcută în primele două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de contravenţie și chiar pe loc direct la agentul constatator.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ACCIDENT la Alba Iulia: O persoană a fost acroșată în zona unei treceri de pietoni, de pe strada Vasile Goldiș

Publicat

sirena politia

Un accident rutier a avut loc marți seara, în jurul orei 22.15, pe strada Vasile Goldiș din Alba Iulia. 

Potrivit reprezentanților IPJ Alba, o persoană a fost acroșată în zona unei treceri de pietoni.

Persoana acroșată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, în stare conștientă, pentru a primi îngrijiri medicale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate