Alba Iulia a pierdut la licitație două artefacte istorice de valoare: sabia principelui Bathory și buzduganul generalului Basta

Primăria Alba Iulia nu a reușit să adjudece la licitație cele două obiecte medievale pe care intenționa să le achiziționeze pentru Muzeul Palatul Principilor. Este vorba despre o sabie ce aparținea lui Ștefan Bathory, principe al Transilvaniei și un sceptru din perioada comandantului imperial Giorgio Basta.

Bugetul estimat al primăriei pentru această achiziție a fost de 60.000 de euro. Sabia principelui Ștefan Bathory a fost adjudecată la 130.000 euro. Iar buzduganul ceremonial / sceptrul la 50.000 euro, sume la care se adaugă comisioanele casei de licitații (25%).

Anunțul a fost făcut de Robert Roman, directorul Centrului Cultural Palatul Principilor din Alba Iulia. Acesta a descris contextul în care s-a luat decizia de a participa la licitație, importanța acestor obiecte, dar și dezamăgirea privind faptul că unii nu înțeleg relevanța patrimoniului.

Licitația pentru o sabie a principelui Bathory și sceptrul generalului Basta. Cum s-a luat decizia de participare

”Am stat la masă alături de toți marii colecționari ai lumii și instituții muzeale în încercarea de a aduce la Palatul Principilor Transilvaniei probabil două cele mai valoroase piese ce puteau fi păstrate la Alba Iulia din perioada Principatului Transilvaniei.

O scurtă trecere în revistă:

• duminică, 2 martie am primit o informație despre o licitație ce urma să aibă loc la Paris și unde urmau să fie vândute două piese extrem de relevante pentru Alba Iulia în contextul Principatului Transilvaniei: o sabie asociată lui Ștefan Bathory și un buzdugan ceremonial/sceptru asociat comandantului imperial Giorgio Basta
• am prezentat această oportunitate primarului Gabriel Plesa care a înțeles importanța pieselor și din partea căruia am primit tot sprijinul pentru a ne înscrie la licitație
• împreună cu colegi din Centrul Cultural Palatul Principilor și Primăria Alba Iulia am derulat toate procedurile operaționale, tehnice și juridice pentru a putea prezenta Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia un proiect de hotărâre privind participarea la această licitație și stabilirea bugetului maximal
• toate acestea în doar câteva zile… și cine are de a face cu instituțiile publice poate să înțeleagă că orice procedură este, de cele mai multe ori, descurajant de amplă în timp
• pentru că nu avem încă buget mi-am asumat răspunderea pentru această procedură și am obținut și un termen foarte relaxat de plată: maxim 2 luni.

Și s-a făcut ziua și ora ședinței și am prezentat această unică oportunitate. Le mulțumesc consilierilor care au înțeles importanța momentului și au susținut acest proiect.

Surprize mai puțin plăcute

Am avut însă și surprize mai puțin plăcute: scepticism cu privire la importanța, relevanța și oportunitatea achiziției, discuții despre legătura pieselor cu Transilvania rezultând o abținere la vot, ba chiar și un vot împotrivă din partea unui consilier care a făcut parte chiar din comisia de cultură în mandatul anterior.

Pe scurt voi spune doar că pentru prezentarea în consiliul local a unui proiect de hotărâre se întocmește un raport de specialitate asumat de aparatul de specialitate, întocmit de specialiști în domeniul de referință. În aces caz a fost întocmit cu specialiști în istorie și arheologie pe baza informațiilor provenite de la experți evaluatori în domeniul patrimoniului și asumat de către mine din poziția de manager al Centrului”, a transmis Robert Roman, pe pagina de Facebook.

Robert Roman: ”nu înțelegem relevanța patrimoniului”

”Pot spune că acum mă simt trist și dezamăgit! Pentru că nu înțelegem relevanța patrimoniului. Pentru că nu ne aplecăm suficient asupra culturii.

Este relevant că bugetul alocat culturii la nivel național este de 0,07% din PIB…

Este dezarmant că marii filantropi, asociații care cântă toată ziua despre cultură și educație și implicarea lor, că mediul afaceristo-politic sau politico-afacerist își dirijează toate disponibilitățile către tot felul de așezăminte sau proiecte menite să reducă discrepanțe socio-economice și ignoră cultura cu bună știință. Ce s-a reușit în ultimii ani din aceste proiecte? Sumele s-au cheltuit, iar “beneficiarii”?! Iar cu cultura și educația ce s-a făcut???

Este relevant, pentru mine, eșecul subscripției naționale publice pentru achiziția „Cumințeniei pământului” a lui Brâncuși, în care Statul Român a dorit să cumpere această capodoperă și în jumătate de an, termen acordat de vânzător, a reușit să strângă 10% din valoare, prin implicarea unui număr total de 100.000 de donatori. Personal am donat în acest proiect și nu mi-am cerut banii înapoi după eșecul răsunător…

Asta e România în care trăim!”, mai spune Robert Roman.

Sabia din oțel montată pe argint și metal aurit

Potrivit documentației prezentate de primărie, sabia poartă inscripția “STEPHANVS / D: G REX.POL / D. PRVS… (Stephanus Dei Gratia Rex Poloniae Dux Prussiae)” tradusă în limba română astfel: „STEPHANVS / Prin Voia lui Dumnezeu, Rege al Poloniei, Duce al Prusiei” – cu referire directă la Ștefan Bathory – Principe al Transilvaniei, Rege al Poloniei și Duce al Prusiei (1533-1586).

Stephan Báthory (în română: Ștefan Báthory) s-a născut în 1533 în ceea ce este acum România. Fiul unui aristocrat transilvănean, a devenit Prinț al Transilvaniei pe 25 mai 1571, cu sprijinul Sultanului Selim II și împotriva rezistenței Împăratului Maximilian II. În 1576, a fost ales Rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei și a domnit până la moartea sa în 1586.

O lamă similară este păstrată la Rüstkammer, Staatliche Kunstsammlungen Dresden.

Sceptrul ceremonial

Buzduganul ceremonial / sceptrul din metal aurit, Transilvania, este din perioada domniei lui Mihai Viteazul, sfârșitul secolului al XVI-lea. Este un artefact considerat ca fiind strâns legat de cel din Rüstkammer, Staatliche Kunstammlungen Dresden, asociat comandantului imperial Giorgio Basta.

Cele două bunuri culturale constituie importante piese muzeale ce vor îmbogăți și crește valoarea patrimoniului Centrului Cultural Palatul Principilor și vor contribui la constituirea colecției necesare pentru obținerea acreditării muzeale, potrivit documentației aprobate.

Context

Avizul prealabil emis de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii pentru Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei prevede recomandarea constituirii colecției muzeale. Această colecție trebuie să fie bazată pe „o tematică aptă să reconstituie şi să prezinte istoria Principatului Autonom al Transilvaniei şi rolul administrativ al ansamblului arhitectural privind viața și activitatea Principilor și Dietei Transilvaniei, inclusiv, în măsura posibilului, cu recuperarea de artefacte specifice”.

Centrul Cultural Palatul Principilor a demarat achiziția de bunuri culturale care să constituie parte din colecția necesară acreditării finale ca instituție muzeală. Mai sunt necesare achiziții de astfel de bunuri în concordanță cu tematica stabilită.