Alba Iulia la a doua încercare de a prinde cursa pentru „Capitală Cultural Europeană” cu un an înainte de alegerile locale

În urmă cu câteva zile Ministerul Culturii a anunțat cele 14 orașe care au fost acceptate pentru pentru obținerea titlului de ”Capitală Europeană a Culturii 2021”, printre care se află și Alba Iulia. Nu este pentru prima dată când se dorește ca „Cealaltă Capitală” să devină și o Capitală a Culturii europene acest ideal fiind promovat și în 2011, înainte de începerea campaniei electorale de la alegerile locale.

S-a început cu o campanie puternică, promovare pe rețele de socializare, semnături, sondaje și multe alte acțiuni. Imediat după terminarea campaniei, proiectul a intrat la sertar, repede și fără prea multe explicații. Autoritățile locale n-au vrut să insiste, dar nici n-au arătat că se împotrivesc din aceleași rațiuni electorale. Istoria se repetă. Acum, înainte de începerea campaniei, se readuce în discuție acest proiect. Cu o singură excepție: Toți actorii care în 2012 își disputau proiectul acum se află de aceeași parte a baricadei politice.

 Cel mai îndrăzneț și atractiv proiect care ar putea să transforme Alba Iulia într-un un punct de reper pe harta culturii și turismului din Europa a reînviat după ce a fost adus în discuție prima dată în 2011 și îngropat în nepăsare un an mai târziu.

Dacă nu a fost 2020 poate va fi 2021

Ideea Alba Iulia 2020- Capitală Cultural  Europeană- a fost prezentată prima dată în anul 2011 de către actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Florin Roman. Acesta a numit proiectul „Toate drumurile duc la Alba Iulia” și a solicitat în repetate rânduri sprijinul autorităților locale și județene. Pe atunci Roman era la USL iar administrația orașului se afla în mâna PDL. Roman a încercat să convingă municipalitatea să înființeze în cadrul Primăriei  Alba Iulia un serviciu dedicat în exclusivitate proiectului „Alba Iulia Capitală Culturală Europeană în 2020”.  Primarul Mircea Hava declara în noiembrie 2011 că „sunt dispus să colaborez şi cu dracu, în momentul în care avem aceeaşi ţintă, în termenii unei relaţii între gentlemani”.

Au urmat întâlniri la Universitate, comitete de inițiativă, personalități locale care și-au anunțat susținerea proiectului și bineînțeles șicane politice între principalii actori implicați în proiect. Toate aceste lucruri au ținut aproximativ un an, cu întreruperi generate de certurile dintre taberele politice locale. După campania electorală, atât cei aleși, cât și cei nealeși s-au liniștit și au dat uitării marele proiect.

După patru ani, tot înainte de începerea unei nou an electoral, liderii politici s-au decis să pună pe lista priorităților același proiect. Singura modificare este anul. De această dată, nu mai este 2020. Acum Alba Iulia vrea să fie Capitală Cultural Europeană în… 2021.

Inițiatorii au ales de acestă dată să fie mai discreți în afirmații, iar albaiulienii au aflat că orașul lor a fost acceptat pentru obținerea titlului de ”Capitală Europeană a Culturii 2021”,printr-un comunicat de la Ministerul Culturii. În urma analizării documentației depuse, s-a anunțat că au fost acceptate candidaturile orașelor  Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş. Eligibilitatea dosarelor de candidatură ale orașelor mai sus-amintite a fost validată de experții Comisiei Europene.

Reuniunea de preselecție, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a orașelor candidate, va avea loc în perioada 7 — 10 decembrie 2015. În prima jumătate a lunii noiembrie vor fi publicate informații suplimentare despre agenda reuniunii și planificarea prezentării candidaturilor de către orașele candidate. Față de 2011, când o asemenea idee era luată drept o glumă proastă, în 2015 Alba Iulia a devenit un redutabil competitor pentru toate marile orașe din România care aspiră la ”calificarea” pentru acest titlu.