Alba Iulia, pe locul 7 pe țară la fluiditatea traficului urban. Câte zile pe an pierd șoferii din municipiu din cauza aglomerației

Alba Iulia, pe locul 7 pe țară la fluiditatea traficului urban. Municipiul Alba Iulia se află pe locul 7 în topul municipiilor reședință de județ după cele mai puține zile pierdute pe an de către șoferi din cauza aglomerației. 

O analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.

Analiza a comparat viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.

Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane.

Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari:

• ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber,
• zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.

Potrivit analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic. Șoferii din aceste orașe pierd anual, din cauza aglomerației, între 3,1 și 3,5 zile.

Alba Iulia, pe locul 7 pe țară la fluiditatea traficului urban

Alba Iulia se află pe poziția 7, cu 4,7 zile pierdute pe an din cauza aglomerației.

La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, în timp ce Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș și Bacău trec pragul de 8 zile pierdute pe an din cauza aglomarației.

Prânzul este noul vârf de trafic

Raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat.

Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei.

Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare – ieșire din oraș”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.