Alba, vedeta din ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”. Traseul care unește România de la Nord la Sud, trece prin județ

Creatori de conținut și jurnaliști vor aduna, pe parcursul următoarelor două săptămâni, poveștile ce vor intra în „Rucsacul” cu care fiecare călător se poate echipa înainte să străbată drumul care unește România, de la Nord, la Sud, prin cărarea marcată de voluntari și membri ai asociației Tășuleasa Social.

Cu o lungime de aproximativ 278 de kilometri, acoperă zona Blaj – Orăștie, trecând prin Alba-Iulia, locul Marii Uniri.

Din dreptul localității Izvoarele, secțiunea se îndreaptă către Aiud și urmează, apoi, cursul Văii Mureșului, continuând spre Geoagiu. Terra Dacica se întinde, de asemenea, până la Orăștie și Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Al doilea an de rezidență itinerantă de digital storytelling pune în valoare patrimoniul cultural de pe Via Transilvanica, în cadrul proiectului Cronicari Digitali, gândit de Zaga Brand și Asociația Humart, dezvoltat alături de Raiffeisen Bank România. Prin

Rucsacul cu povestiri de pe Via Transilvanica vor fi descoperite și aduse în atenția publică cele mai noi ținuturi marcate pe Via, respectiv Terra Romana, Terra Banatica și Terra Dacica (județele Caraș-Severin, Mehedinți, Hunedoara și Alba) cu scopul de a dezvolta noi repere de călătorie culturală, cu acces la experiențe locale inedite.

Via Transilvanica străbate zona Terra Dacica, o porțiune de traseu plină de istorie, cu numeroase repere daco-romane ale căror povești mai puțin cunoscute urmează să fie cuprinse în ”Rucsacul cu Povestiri de pe Via Transilvanica”.

„De balmoș am auzit dar de învârtit gătit la stână, nu. Abia de curând am înțeles că pemii din Banat sunt cehii veniti din Boemia și asta este porecla dată lor de către români.

Trei valuri de case tradiționale cu arhitectura specifică poți găsi în comunitatea croaților din Iabalcea și Carașova, cu cele 6 sate închise până prin anii 90.

Adaugă o peșteră superbă în care intri pe barcă între 11.00-14.00 pentru ca soarele atunci face apele de azur, cătunele izolate de la Ineleț la care ajungi urcând scări de lemn la locuitorii care îi compătimesc pe orășeni pentru ca nu văd stelele și cerul ca acolo și abia ajungi la ziua 3 din călătoria pe care o vom face.

După Severin si Banatul montan, ne vom întrepta spre Țara Hațegului, prima zonă din Terra Dacia marcată de Via Transilvanica, vom ajunge până la Poiana Omului, locul în care se spune că Decebal și-a luat singur viața, vom zbura din Clopotiva, tabăra de parapantiști alături de Toma Coconea, vom traversa axa Cugir-Vinerea, Poiana cu Goruni, Pianul de Sus, Râpa Roșie, Sebeș, Alba Iulia, Blaj.

”Facem această călătoria ca să o faceți și voi!” Aceasta este deviza proiectului de pe Via, aflat în al doilea an.

Comunitățile unite de cărare au nevoie de promovare, de nou dinamism economic local adus odată cu drumeții sau turiștii culturali de pe cărare și neapărat, au nevoie de protecție.

Sunt comunități atât de curate, încât îndemnul de a le vizita otova, de toți cu toate, nu este mesajul nostru. Exact ca în Forrest Gump, și pe Via vorbim de o cutie plină cu bomboane de ciocolată. Deschid-o doar dacă îți place să savurezi, nu să înfuleci.”, povestește Silvia Teodorescu, fondatorul Cronicari Digitali și directorul agenției Zaga Brand” au transmis reprezentanții Via Transilvanica.