Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

A început „Festivalul Cetăților Dacice” la Cugir. Lupte, cascadorii ecvestre, ateliere antice și concerte. PROGRAMUL


Publicat

lupte daciLuptele între daci și romani, ateliere antice, cascadoriile ecvestre cu cei mai renumiți cascadori români și concertele în aer liber alături de trupa Phoenix. Pe scurt cam asta îi așteaptă pe cugireni şi pe vizitatori, la ediția de anul acesta a „Festivalului Cetăților Dacice”.

Aproape 200 de luptători daci și romani, nimfe și gladiatori vor reînvia istoria și legendele locale spunând într-un mod unic și inedit poveștile dacilor liberi care au trăit în cetățile de pe raza județului Alba.

Festivalul va debuta vineri cu o expoziție de fotografie intitulată „Istorie și identitate locală – Cetatea Singidava”, în cadrul căreia își vor expune cele mai bune instantanee elevii clasei de artă fotografică ai Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și un simpozion național despre civilizația dacică, desfășurate la Casa de Cultură din Cugir. Simpozionul cu tema „Istorie și identitate locală” va reuni profesori universitari și cercetători de la universitățile din Cluj-Napoca și Alba Iulia. Seara de vineri este rezervată muzicii și teatrului, astfel că de la ora 20.00, pe scena Casei de Cultură din Cugir va avea loc un concert de muzică de cameră al Cvartetului de coarte din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. De la ora 20.30, Trupa Skepsis va pune în scenă piesa de teatru „Zamolxe – mister păgân” după un text de Lucian Blaga. Cel mai așteptat moment al zilei este parada cu torțe care deschide Festivalul Cetăților Dacice de la Cugir și în cadrul căreia luptători daci și romani, gladiatori și nimfe vor defila pe traseul Casa de Cultură Cugir – Bulevardul Victoriei – Constructorului – Alexandru Sahia – Rozelor – Stadion.

Sâmbătă manifestările va continua cu întrecerile generației „pui de dac” – un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care participă elevii claselor a IV-a de la școlile din localitățile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori. De la ora 11.00, pe Dealul Cetății din Cugir va fi creat primul spectacol de reenactment, cetatea dacică Singidava urmând a fi asediată de romani, moment la care participă trupele Lupii Apoulonului, Terra Dacica Aeterna, Geto-Dacii din Moldova, Geto-Dacii din Dobrogea, Legiunea XIII Gemina, Legiunea XI Claudia PF. Pe Stadionul Parc din Cugir vor fi deschise la ora 13.00 taberele și atelierele meșteșugărești antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreținere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptoria, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldați și antrenamente gladiatori. Pe parcursul zilei vor avea loc și demonstrații de luptă realizate de trupa „Terra Dacica Aeterna”, dansuri antice – „Nimfele Daciei”, lupte de gladiatori – „Ludus Apoulensis”, dansuri antice cu fetele din trupa „Magna Nemesis” dar și o prezentare și demonstrații militare daco-romane cu „Legiunea a XIII-a Gemina” și „Lupii Apoulonului”. La ora 18.30 este programat al doilea episod al asediului Cetății Singidava, spectacol realizat de membrii trupelor de reconstituire istorică Lupii Apoulonului, Terra Dacica Aeterna, Geto-Dacii din Moldova, Geto-Dacii din Dobrogea, Legiunea XIII Gemina, Legiunea XI Claudia PF.
Seara este dedicată muzicii de calitate, iar pe scena festivalului amenajată pe vechiul stadion din Cugir vor urca de la ora 19.00 Gino & Band, Millenium C și Arhaic, iar de la ora 20.00 va concerta legendara trupă Phoenix. Petrecerea dacică va continua până târziu spre miezul nopții cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor și dansuri ale frumoaselor nimfe.

Duminică, Festivalul Cetăților Dacice se desfășoară tot pe Stadionul Parc din Cugir, unde la ora 15.00 este programată o nouă paradă a luptătorilor daci și romani. De la ora 15.30 va avea loc Decathlonul Dacic, un concurs între echipele de voinici ale cetăților dacice din Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu și Săsciori. De la ora 17.30 spectatorii sunt invitați să urmărească cu sufletul la gură cascadorii ecvestre realizate de trupa de cascadori „Vulturii Carpaților”, coordonată de celebrul cascador român Dan Motanu, iar de la ora 18.00 dacii și romanii își vor prezenta armele și cele mai bune tactici de luptă. Amfitrionul zilei de duminică va fi îndrăgitul prezentator TV Cosmin Seleși. Festivalul Cetăților Dacice se va încheia duminică seara cu un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” și de ansambluri folclorice din Cugir.
Festivalul Cetăților Dacice este o marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfășoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) și are ca scop promovarea tradițiilor și potențialului turistic al județului Alba. Festivalul este deja tradiție în județul Alba și a ajuns la cea de-a X-a ediție fiind și o întrecere inedită între flăcăii a cinci localități din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăți dacice.
Festivalul Cetăţilor Dacice 2016 – PROGRAM:
Vineri, 24 iunie
Casa de Cultură Cugir
– 17.00 – Vernisajul expoziției de fotografie „Istorie și identitate locală – Cetatea Singidava”. Expun elevii clasei de artă fotografică ai Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba
– 17.30 – Simpozionul național „Istorie și identitate locală”. Participă profesori universitari de la Universitatea „Babeș -Bolyai” din Cluj Napoca și de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
– 20.00 – Concert de muzică de cameră. Concertează Cvartetul de coarde al Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba
– 20.30 – Piesa de teatru „Zamolxe – Mister păgân” după un text de Lucian Blaga. Trupa de teatru Skepsis
– 21.30 – Parada cu torțe. Traseul: Casa de cultură Cugir – Victoriei – Constructorului – Al. Sahia – Rozelor – Stadion

Sâmbătă, 25 iunie
Dealul Cetății
– 10.00 – Concursul de istorie „Pui de dac”. Participă școli din localitățile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori
– 11.00 – Asediul Cetății Singidava, partea I – lupte între daci și romani
Stadionul Parc
– 13.00 – Deschiderea taberei de ateliere antice meșteșugărești
– 16.00 – Demonstrații de luptă – trupa „Terra Dacica Aeterna”
– 16.30 – Dansuri antice – „Nimfele Daciei”
– 17.00 – Lupte de gladiatori – „Ludus Apulensis”
– 17.30 – Dansuri antice – „Magna Nemesis”
– 17.45 – Prezentare și demonstrații militare daco-romane cu „Legiunea a XIII-a Gemina” și „Lupii Apoulonului”
– 18.30 – Asediul Cetății Singidava, partea a II-a – Marea bătălie
– 19.00 – Concerte de muzică pop și rock cu trupele: Gino & Band, Millenium C și Arhaic
– 20.00 – Concertul trupei Phoenix
– 22.00 – Rugul Dacic și ritualul de incinerare al unui soldat dac
Duminică, 26 iunie
Stadionul Parc
– 11.00 – Ateliere antice meșteșugărești
– 15.00 – Parada luptătorilor daci și romani
– 15.30 – Decathlonul dacic – concurs de întreceri sportive între echipele cetăților dacice din județul Alba: Cugir, Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori
– 17.30 – Cascadorii ecvestre susținute de trupa de cascadori „Vulturii Carpaților”, coordonator cascadorul Dan Motanu
– 18.00 – Demonstrații și prezentări de tehnică militară de luptă
– 19.00 – Spectacol folcloric susținut de Ansamblul folcloric „Augustin Bena” și de ansambluri folclorice locale
Prezintă: Cosmin Seleși.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Câți români au fost informatori ai fostei Securități, în România comunistă. Marius Oprea: Au fost preluați de noile structuri

Publicat

Peste o jumătate de milion de români au fost informatori ai Securității în perioada comunistă, potrivit cercetătorului Marius Oprea. 

Acesta citează date din arhiva lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care s-a ocupat intens de această problemă și care a creat și o lege care îi poartă numele.

Potrivit lui Oprea, CNSAS nu a avut acces la cartoteca fostei Securități, care conținea evidența informatizată a ”rețelei informative”, care a fost preluată din mers de noul SRI.

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

Câți au fost

”Informatorii Securităţii au fost mulţi: în total, peste jumătate de million de oameni (mai precis, există 507.003 ”dosare de reţea” arhivate).

Dintre aceştia, 144.289 erau activi şi furnizau informaţii Securităţii în 1989, dosarele lor fiind ”în lucru” la ofiţeri. Deci, în total 651.302 de informatori despre care ”se ştia”.

Ei n-au rămas de izbelişte: au fost preluaţi de noile ”strucruri de informaţii”, în special de SRI – cum s-a întâmplat şi cu securiştii care-i recrutaseră.

Aşa s-a făcut că numărul doarelor acestora care au ajuns la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost mult mai mic” arată cercetătorul Marius Oprea, într-un articol publicat de Mediafax.

Categorii de informatori, potrivit lui Marius Oprea:

Prima categorie, aşa-zisele gazde, erau cei care, cu voie sau de nevoie (adică în urma unui şantaj), îşi puneau locuinţa periodic la dispoziţia unui ofiţer de Securitate.

Acesta din urmă îşi putea întâlni astfel sursele de informaţii în condiţiile de conspirativitate prevăzute de regulament.

A doua categorie o constituiau colaboratorii Securităţii, care erau cam jumatăte din totalul celor înregistraţi în evidenţele reţelelor informative. Ei aveau întâlniri ocazionale cu securiştii, oferindu-le informaţii semnate.

Cei care acceptau compromisul până la capăt, deveneau informatori. În acel moment, declaraţiile anterioare sau orice document care cuprindea datele lor de identitate, excluzând angajamentul si registrul de evidenţă erau distruse, pentru a se asigura protecţia reţelei informative.

După ce, printr-un acord scris, informatorul primea un pseudonim operativ, colaborarea lui cu Securitatea lua un caracter organizat, întâlnirile cu ofiţerul de legătură devenind mai mult sau mai puţin periodice.

Ultima categorie la care registrele reţelei informative a Securităţii fac referinţă o constituie rezidenţii. Ei erau oameni în care Securitatea avea deplină încredere, fiind capabili să-şi dezvolte chiar o mini-reţea informativă proprie şi chiar să treacă la iniţiative, în postura unor ofiţeri de Securitate sub acoperire.

Fiind lunar plătiţi pentru activitatea lor, rezidenţii erau consideraţi un fel de securişti cu jumătate de normă.

De altfel, foarte mulţi dintre ei erau capabili prin poziţie socială şi pregătire de o colaborare la un asemenea nivel cu Securitatea.

O categorie aparte au fost membrii de partid folositi în “munca de Securitate”, numiţi în documentele  operative “persoane de sprijin”.

După 1968, conform ordinelor date de Ceauşescu personal, un comunist nu putea fi racolat de Securitate ca informator, decât cu avizul forurilor de partid locale, cerut expres şi nominal de către şeful inspectoratului Securităţii. Acordul nu era niciodată refuzat.

Evidenţa acestor informatori mai de soi era ţinută de primul secretar al judeţului, de ofiţerii care îi aveau în reţea şi de şeful Inspectoratului, care emitea adresele în vederea aprobării către primul secretar.

Ceea ce se poate reconstitui mai greu, dar totuşi se poate, prin cercetarea dosarelor celor urmăriţi de ei (pentru că delaţiunile nu li se păstrau în mape nominale), este activitatea de turnător a fiecăruia. Cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu…

Ofițerii de Securitate aveau obligația de serviciu de a racola minim 40 de informatori.

Sursă: Marius Oprea – Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Românii se vor putea trata în spitale private, de la 1 iulie. Cum va funcționa sistemul bazat pe ”contribuția personală

Publicat

Românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Măsura intră în vigoare de la 1 iulie. 

Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare.

În acest interval, beneficiarul  poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.

De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată.

„Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.

Pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului – detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.

Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.

Alte detalii pe: Digi24

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RUSALII 2021: Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare importantă pentru români. OPT lucruri pe care NU trebuie sa le faci

Publicat

La 50 de zile după Sărbătoarea Sfintelor Paști, în fiecare an, creștini ortodocși sărbătoresc Rusaliile. În acest an, sărbătoarea este în zilele de 20 și 21 iunie (când este Pogorârea Sfântului Duh).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.

Vezi și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În 2021, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în  20 și 21 iunie. 

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Vezi și Ce se mănâncă de Rusalii. Rețetă de sărmăluțe în foi de viță cu iaurt acrișor sau smântână, pentru o zi sfântă în familie

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Se spune că dacă ai conflicte în aceste zile de sărbătoare, vei avea probleme de sănătate.

Ce nu ai voie să faci de Rusalii

Rusalii 2021: sărbătoare importantă pentru credincioși fiind cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh.

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufeletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

  • Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
  • Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
  • Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
    9 săptămâni de la Rusalii,
  • Nu se vor culege ierburi de leac
  • Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
  • Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
  • Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
  • Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Rusalii-  de ce sărbătoarea este întotdeauna duminica

Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.

Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.

Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Citește și De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Rusaliile în credința populară

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta.

În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. 

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului.

Tradiții de Rusalii – Împănatul boului și Udatul nevestelor

O altă tradiție de Rusalii poartă numele de Împănatul boului. Mai mulți credincioși defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori.

Preotul trebuie să-l sfințească când oamenii ajung în fața bisericii, după care îi va cinsti pe aceștia cu băutură.

Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori. Potrivit tradiției, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Călușarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc și de sănătate.

În a doua zi de Rusalii, călușarii, grupați în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

În unele regiuni, oamenii își împodobesc gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop, pentru ca răul și boala să fie alungate.

Se crede că teiul apără gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.

În tradiția populară se spune că ramurile de soc, tei sau mure, folosesc ca leacuri pentru tot restul anului.

Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Ce este bine să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele.

Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Rusaliile, zile libere în România şi în alte ţări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate