Avocatul Radu Octavian punctează ilegalităţile: Nereguli privind proiectul de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina

Avocatul Radu Octavian, unul dintre apărătorii Parcului Custozza a readus în atenţie acuzaţiile la adresa administraţiei locale, privind fapte ilegale şi posibile infracţiuni legate de proiectul de reabilitare a Cetăţii Alba Iulia.

Acesta a organizat, luni, o conferinţă de presă la sediul cabinetului său de avocatură, în cadrul căreia a dezvăluit neregulile identificate în elaborarea proiectului şi dovezi care susţin faptul că s-au comis infracţiuni de fals, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi abuz în serviciu.

Arheologul Horia Ciugudean nu a semnat studiul arheologic

Primul aspect asupra căruia s-a oprit avocatul este acela că, pe documentaţia DALI a proiectului nu există semnătura arheologului Horia Ciugudean, cel despre care administraţia locală susţinea că a elaborat studiul arheologic. „Este trecut domnul Ciugudean pe pagina 204 a documentaţiei, dar cu lipsă semnătură. Asta confirmă ceea ce mi-a spus şi domnul Ciugudean, că a vorbit cu arhitectul Lăncrănjan şi acesta i-a recunoscut că el a făcut studiul în locul lui. A fost trecut Horia Ciugudean aici pentru că trebuia să fie trecut un arheolog”, a explicat Radu Octavian.

Concluzia care poate fi trasă în urma documentelor prezentate astăzi jurnaliştilor este aceea că, pentru proiectul de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina nu a fost elaborat un studiu arheologic. În sprijinul afirmaţiilor sale, Radu Octavian a mai adus în discuţie un alt document, respectiv avizul Ministerului Culturii şi Cultelor: „Am obţinut o copie după acest aviz, care a fost dat în 2008 şi vreau să citesc aici documentaţia care a fost înaintată de către Direcţia Judeţeană de Culte şi Patrimoniu din Alba şi respectiv ce au primit cei de la minister. Nu există nicăieri aici menţionat un studiu arheologic. Deci asta dovedeşte că studiul arheologic nu a ajuns la Minister. Este vina Ministerului că a vizat un proiect care nu avea studiu arheologic. În mod norrmal, Ministerul Culturii şi Cultelor ar fi trebuit să stabilească limitele în care se desfăşoară lucrarea şi toate condiţiile pentru protejarea monumentului.”

Ilegalităţi la eliberarea autorizaţiei de construcţie

Cea de-a doua faptă ilegală privind proiectul de reabilitare a Cetăţii, identificată de Radu Octavian ca pasibilă de a fi considerată infracţiune este eliberarea autorizaţiei de construcţie: „În această autorizaţie de construcţie nu se face referire la nici o supraveghere arheologică şi nici nu impune obligaţivitatea descărcării arheologice. În acest sit arheologic nu s-ar fi putut desfăşura nicio lucrare, decât cu descărcare arheologică. Supravegherea se face în locurile în care accidental se poate găsi ceva. Descărcarea este obligatorie în perimetrul siturilor arheologice, să nu mai vorbim de cele de categoria cea mai importantă”. Pentru a evidenţia modul abuziv şi inconştient în care s-au realizat lucrările din Cetate, avocatul a adus în discuţie o fotografie făcută de un albaiulia, în care este redat un buldoexcavator trecând cu roţile chiar pe lângă altarul votiv descoperit în Cetate.

Costuri „umflate” de administraţia locală, în scopul obţinerii de profit

Radu Octavian a ridicat din nou întrebarea „Cât costă de fapt acest proiect?” Acesta este de părere că există suficiente motive că a existat o organizare în vederea supraevaluării lucrărilor: „Avem în vedere toată lucrarea şi care se întinde pe o suprafaţă de 43.000 de metri pătraţi. Această suprafaţă va fi pavată, plus încă 1500 de metri pătraţi pentru celebrele alei pietonale auto. Dacă socotim această suprafaţă, ne iese echivalentul a 1,7 km de autostradă. Dacă împărţim suma contractuală trecută pe proiect, rezultă peste 5 milioane de euro pe kilometrul de pavaj, adică echivalentul unei autostrăzi. Ca să vă dau un exemplu, autostrada nouă între Arad şi Timişoara are costul de 5 milioane de euro, iar un calcul al Ministerului Transporturilor a stabilit că, în cazul construcţiilor de autostrăzi, o investiţie nu ar trebui să depăşească 5,o5 milioane de euro pe kilometru. Deci autostrada noastră pavată din Cetate costă mai mult decât o autostradă nouă, în care există acostament din beton, de altfel foarte costisitor. Costurile de realizare a străzilor din Cetate ar fi trebuit să fie, potrivit Ministerului, de maximum 760.000 de euro pe kilometru. Dacă facem calculul, ne ies 2000 de metri de străzi, asta înseamnă 4,2 milioane pe kilometru. Sunt nişte cifre uluitoare”.

Potrivit caietului de sarcini cuprins în proiectul de reabilitare, piatra şi materialele care au fost folosite la lucrările din Cetate trebuiau să provină obligatoriu din carierele din zona Transilvaniei. Aşa cum însăşi arhitectul Gheorghe Lăncrănjan Franchini a menţionat, în repetate rânduri, piatra a fost adusă din China şi Turcia, iar acest aspect nu a fost trecut cu vederea de avocatul Radu Octavian. Din documentele prezentate de acesta, reiese că materialele folosite la lucrările din Cetate au fost importate de firma „Algabeth”, cu sediul în Popeşti, judeţul Prahova, de la o societate comercială din Turcia, „Anatolia Madencilik”. Radu Octavian a corespondat prin e-mail cu firma din Turcia şi a aflat şi preţurile exacte ale materialelor de construcţie. Potrivit avocatului, preţul unei tone de granit variază între 59 şi 69 de euro, iar, după calculele sale, toată suprafaţa pavată din Cetate nu ar fi implicat costuri mai mari de 600.000 de euro. La această sumă se adaugă şi utilajele pe trei luni de zile şi celelalte costuri, iar un total aproximativ al tuturor lucrărilor din Cetatea Alba Iulia nu ar trebui să fie mai mare de 1 milion şi jumătate de euro. Potrivit datelor prezentate de administraţia locală, valoarea totală a proiectului este 76.087.835, 63 lei.

„Despre faptele ilegale legate de acest proiect mai există dovezi pentru cel puţin încă 8-10 infracţiuni care vor fi prezentate la momentul oportun. Din motive de siguranţă, aceste dovezi sunt depozitate deocamdată în loc sigur. În situaţia de faţă, cei responsabili ar fi avut doar două variante: sesizarea din oficiu sau autosesizarea. În ceea ce mă priveşte, cred că este bine ca unele lucruri să fie scoase numai atunci când trebuie. Dacă le facem publice acum, e posibil ca imediat să fie modificate hârtiile”, a conchis Radu Octavian. Acesta a declarat în faţa jurnaliştilor că încă mai speră la un dialog deschis şi real cu administraţia locală.