BEC | REZULTATE parţiale PREZIDENŢIALE 2014: Ponta 37,53%, Iohannis 30,29%. Date de la 17% din secţiile de vot

Biroul Electoral Central a publicat luni, la ora 2.00, rezultate oficiale parţiale la alegerile prezidenţiale în urma scrutinului de duminică, 2 noiembrie. După numărarea voturilor din 3.230 de secţii de vot, respectiv 17,13% din total, Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC) a obţinut 37,53%, iar Klaus Iohannis (ACL) 30,29%.

Peste 300.000 de cetăţeni cu drept de vot din judeţul Alba au avut ocazia să-şi exprime opţiunea pentru a alege preşedintele ţării pentru următorii cinci ani. La nivel naţional, numărul alegătorilor a fost de 18.284.326 de persoane.

Prezenţa la vot în judeţul Alba a fost de 55,03%, iar la nivel naţional de 52,3%. S-au prezentat la vot 9.563.769 de alegători în toată ţara, din care 8.524.042 înscrişi în listele electorale permanente. În mediul urban, prezenţa la vot a fost de 51,64% şi în mediul rural de 53,21%.

Comparativ, prezenţa la vot în primul tur în 2009 a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscriși în listele electorale. Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscriși în listele electorale.

14 candidaţi s-au înscris pentru fotoliul de la Controceni. Ordinea rezultatelor candidaţilor după centralizarea datelor din 17,13% dintre secţiile de vot de către BEC:

Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC) 37,53%

Klaus Iohannis (ACL) 30,29%

Călin Popescu-Tăriceanu (independent) 6,41%

Elena Udrea (PMP) 5,29%

Hunor Kelemen (UDMR) 4,89%

Monica Macovei (independent) 4,76%

Corneliu Vadim Tudor (PRM) 3,74%

Dan Diaconescu (PP-DD) 3,59%

Teodor Meleşcanu (independent) 1,26%

Zsolt Szilagy (PPMT) 0,83%

Gheorghe Funar (independent) 0,51%

William Gabriel Brânză (PER) 0,47%

Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă) 0,28%

Mircea Amariţei (Prodemo) 0,08%

În judeţul Alba, au fost deschise 439 de secţii de votare, însă alegătorii au votat şi pe liste suplimentare şi cu urna mobiă.

La nivel naţional au fost organizate 18.550 secții de vot, 1.245 secții în București, iar 294 secții pentru cetățenii români aflați în afara României.

Biroul Electoral Central va comunica, în continuare, rezultate parţiale la orele 5.00, 9.00, 11.00, 17.00, 20.00, ora de referință a datelor prezentate fiind cu două ore în urmă față de momentul comunicării, respectiv 3.00, 7.00, 9.00, 15.00, 18.00.

Cine poate fi preşedintele României: detalii despre alegeri şi atribuţii

Mandatul preşedintelui este de cinci ani. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte mai mult de două mandate. Preşedintele nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicip altă funcţie publică sau privată, potrivit Constituţiei. Preşedintele României are imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Pentru alegerea în funcţia de preşedinte, candidatul trebuie să întrunească majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. Dacă acest lucru nu se întâmplă, se organizează al doilea tur de scrutin, în acest caz pe 16 noiembrie 2014.

În turul doi intră primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Va fi ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenţei naţionale, al unităţii și al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

Atribuţii în raport cu Guvernul:

– desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

– în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;

– poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanţă deosebită; poate lua parte la ședinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii; prezidează şedinţele Guvernului la care participă

Atribuţii în raport cu Parlamentul

– adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

– după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

– după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

– promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuţii în domeniul politicii externe

– încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului;

– la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

– reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Președintele României.

Atribuţii în domeniul apărării

– este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

– Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;

– În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj;

– dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuţii

– conferă decoraţii și titluri de onoare; acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

– numește în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

– acordă graţierea individuală.

În 22 noiembrie 2009, Traian Băsescu a fost reales preşedintele României, pentru al doilea mandat (primul din 2004), în al doilea tur de scrutin, avându-l drept contracandidat pe Mircea Geoană (PSD).