BLAJ: Cardinalul greco-catolic Lucian Mureșan a împlinit 90 de ani. De la târnăcop, la Vatican: o viață ca un scenariu de film

Cardinalul Greco-Catolic Lucian Mureșan a împlinit 90 de ani. Acesta este în prezent unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Bisericii Catolice din Europa și are o poveste de viață extraordinară: a fost muncitor necalificat la o carieră de piatră, anchetat de Securitate și a fost hirotonit preot în subsolul unei clădiri din Cluj, în ilegalitate. 

Cardinalul a transmis un mesaj de mulțumire față de cei care i-au transmis urări cu acest prilej.

”Dragostea și atașamentul dumneavoastră m-au emoționat profund! Îi mulțumesc Tatălui ceresc pentru darul vieții, Fiului dumnezeiesc pentru că m-a făcut părtaș slujirii arhierești și Spiritului Sfânt care m-a susținut mereu cu harul și lumina Sa!”

Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, la Firiza, în județul Maramureș, România.

Este arhiepiscop major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma.

Lucian Mureșan a fost al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru și Maria Mureșan (născută Breban).

Tânărul Lucian Mureșan a urmat școala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare și a absolvit tot acolo o școală profesională de prelucrarea lemnului.

În paralel și-a completat studiile liceale, la forma de învățământ fără frecvență. Între 1951 și 1954 a satisfăcut serviciul militar obligatoriu, urmând școala de ofițeri de aviație, la Turnișor, Sibiu.

După absolvirea școlii de aviație a fost mutat la Craiova, la batalionul de aviație cu reacție.

Conducerea comunistă a armatei a aflat de apartenența lui Lucian Mureșan la Biserica Română Unită cu Roma și l-a considerat indezirabil.

De aceea, l-a mutat de la aviație la un detașament de muncă, la șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iar în 1954 a fost lăsat la vatră.

Preot greco-catolic în clandestinitate

Dorința sa de a deveni preot greco-catolic nu a putut fi realizată în condiții normale, din cauza faptului că în 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii.

Așteptând să se ivească o posibilitate de a urma teologia, Lucian Mureșan s-a angajat și a lucrat în diverse servicii economice.

La sugestia episcopului Iuliu Hossu în anul 1955, imediat după întoarcerea sa din detenție, episcopul romano-catolic Áron Márton a primit cinci tineri greco-catolici (câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite), în Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia.

În anul universitar 1958/59, când acest grup era în anul IV de facultate, Departamentul Cultelor a aflat de existența lor și a intervenit la Dieceza de Alba Iulia pentru excluderea lor.

Episcopul Márton a refuzat exmatricularea lor, însă cei cinci studenți au părăsit Institutul Teologic sub presiunea autorităților comuniste.

Muncitor necalificat, urmărit de Securitate

Pentru Lucian Mureșan acest act a coincis cu începutul urmăririi sale de către Securitate. Timp de un an nu a fost angajat nicăieri, în nici o funcție. I s-a refuzat chiar angajarea în mină ca vagonetar.

Abia după un an a fost angajat muncitor necalificat la o carieră de piatră, și mai târziu la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Maramureș, întreprindere la care a lucrat până la pensionarea sa în iunie 1990.

Cu toată prigoana împotriva lui, Lucian Mureșan a sfidat intimidarea și amenințarea și, dorind să devină preot, a continuat studiile teologice și și-a susținut examenele în clandestinitate cu profesori de la fostele academii teologice desființate, care mai erau în libertate.

În clandestinitate și-a susținut examenul de licență, după care a lucrat în continuare ca funcționar, așteptându-și hirotonirea.

În 19 decembrie 1964, după eliberarea din închisoare a episcopilor greco-catolici care au supraviețuit, a fost hirotonit preot în subsolul unei clădiri din Cluj, prin punerea mâinilor episcopului auxiliar Ioan Dragomir al Maramureșului.

Numit episcop de Papa Ioan Paul al II-lea

După Revoluție și relegalizarea Bisericii Române Unite, la 3 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureș, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu (decedat în 1963 la Gherla) și Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramureș.

În anul 1994, după retragerea cardinalului Alexandru Todea de la conducerea Arhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia, episcopul Mureșan a fost numit în data de 4 iulie 1994 în locul acestuia ca arhiepiscop mitropolit.

Instalarea sa în Catedrala din Blaj a avut loc în data de 27 august 1994.

În data de 16 decembrie 2005 Biserica Română Unită a fost ridicată de papa Benedict al XVI-lea la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale, conform can. 151-154 din CCEO.

Concomitent arhiepiscopul Mureșan a devenit unul din cei patru arhiepiscopi majori ai Bisericii Catolice.

A fost cel care l-a primit pe Papa Francisc la Blaj, în prima vizită a unui Suveran Pontif în Transilvania.

Surse: e-communio.ro, adevarul.ro, wikipedia