BNR: În cazul împrumutaților cu venituri mici, o creștere cu 1 punct procentual a dobânzii aduce o îndatorare mai mare cu 10 puncte procentuale

Pentru împrumutații cu venituri mici, o creștere de 1 punct procentual a dobânzii aduce o îndatorare mai mare cu 10 puncte procentuale, a explicat sâmbătă directorul Directiei de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu.

„Ceea ce e preocupant cu adevărat este gradul de îndatorare al debitorilor și în special al celor cu venituri scăzute, care pentru creditul ipotecar au o rată a îndatorării – indicatorul numit de noi Debt Service To Income (DSTI) – care a ajuns la o medie de 65%.  La o creștere de 1 punct procentual al dobânzii acest indicator va creste cu 10 puncte procentuale. Cum o să fie atunci când acei oameni vor ajunge la 75% îndatorare din venit, nu vreau să-mi imaginez. Deocamdată nu e cazul unei asemenea creșteri, dar nu se știe ce va urma”, a explicat Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR la un seminar organizat de Consiliul Concurenței și de Consiliul Patronatelor Bancare din România.

Bancherii sunt și ei preocupați de evoluția ROBOR și derulează periodic scenarii de stress bazate pe mișcările acestui indicator.

„Să faci scenarii pe ceea ce se va întâmpla odată cu creșterea ROBOR este complicat. Este o modelare economică foarte complexă, pentru că o creștere a ROBOR se traduce prin modificări diferite în rândul clienților – unii vor economisi mai mult, de pildă. Evoluțiile ulterioare mai depind și de creșterea economică, de creșterea veniturilor, sunt multe necunoscute. Noi derulăm periodic teste de stress pe evoluția ROBOR”, a declarat sâmbătă pentru HotNews.ro Steven van Groningen, executivul Raiffeisen Bank.

Asemenea teste au loc în mai toate băncile locale. „O creștere bruscă a ROBOR ar putea duce la creșterea ponderii ratelor în veniturile celui împrumutat și e posibil ca unii debitori să înceapă să „gâfâie” sau să re-înceapă întârzieri la plata creditelor. De asemenea, băncile ar putea înregistra noi creșteri ale ratei creditelor neperformante. Foarte mulți reprezentanți ai sistemului bancar local au ieșit public în ultimul an și au vorbit despre riscul de dobândă. Dar nu mulți i-au băgat în seamă, din pacate. În momentul în care rata de referință e la 1.75% iar ROBORul stă la 50-60 de puncte de bază, ai de-a face cu o situație nenaturală”, explică șeful BCR, Sergiu Manea.

În opinia bancherilor, deocamdată e mult zgomot în piață și mai e ceva: piața noastră e puțin adâncă (cu accentul pe „puțin”), adică în momentul în care intri și vrei să te împrumuți cu 300 de milioane, induci volatilitate. O „miști” cu sume relativ mici, cu alte cuvinte.

Exista de asemenea și un comportament fără foarte multă rigoare economica al celor care se împrumută de la banci.

Explicațiile pentru creșterea agresivă a acestui indicator (ROBOR la 3 luni)  pot veni din trei părți:

• Una ar fi că acest indicator a stat jos o lungă perioadă de timp și câtă vreme inflația începe să acționeze, dobânzile din piața monetară era normal să urce.
• Alta ar fi că băncile reacționează preventiv la ședința Consiliului de Administrație al BNR, care va avea loc marți, intuind că Banca Centrală va reduce ecartul între ratele de dobândă și dobânda de politică monetară. Asta ar însemna să majoreze rata de dobandă la depozite. Iar câta vreme inflația se va duce la limita superioară a intervalului țintit de BNR în trimestrele următoare, BNR e tot mai motivată să intervină și sa majoreze dobânda, lănsând un nou ciclu monetar.
• A treia explicație poate veni din riscul venit din sfera finanțelor publice, unde politicile  confuze sau contradictorii puse pe masa publică (anunțarea unor măsuri fiscale și apoi amânarea sau renunțarea la ele) induc prudență. Băncile își retrag lichiditățile de pe piață, așteptând să vadă cum va gestiona Statul problema deficitului în 2018. Companiile își retrag lichiditățile și așteaptă să vadă pe ce bugete pot miza la anul pentru investiții. Problema deficitului e tot mai mare și Statul dă semnale că are disperată nevoie de bani. În acest an, finanțarea Statului nu pare să fie o problemă, Finanțele având 65 de miliarde de lei în conturi, potrivit rapoartele lunare publicate de BNR. Dar trebuie să ținem cont de faptul că în 2018 Statul nu va mai putea beneficia de stimulii fiscali anteriori și că va avea costuri de finanțare mai mari.

Băncile includ creșterea ROBOR în calculul trimestrial al ratelor la creditele acordate populației și firmelor. O creștere de, să spunem, 10% într-o zi, nu se va regăsi în totalitate în plata ratelor, băncile calculând o medie trimestrială a evoluției ROBOR.

sursa: hotnews.ro