BNR menține dobânda de referință la 6,5% pe an și anunță că inflația ar trebui să scadă din 2026, după măsurile luate de Bolojan

BNR a decis să mențină dobânda de referință la 6,5% pe an și a precizat că dacă guvernul implementează corect măsurile din planul fiscal, inflația ar trebui să scadă în 2026.

BNR menține dobânda în contextul unei inflații aflate peste așteptări și al noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.

Potrivit instituției, stabilitatea dobânzii este menită să asigure echilibrul economic și să contribuie la reducerea inflației în 2026, cu condiția implementării corecte a planului fiscal.

BNR estimează o temperare lentă a creșterii prețurilor în lunile următoare, însă atrage atenția asupra incertitudinilor generate de mediul extern și de politica bugetară internă.

Ce a decis BNR

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Precizările BNR: 

Rata anuală a inflației a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie.

Efectele directe tranzitorii ale celor două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creșterea deosebit de amplă a prețului energiei electrice.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9 la sută, de la 5,7 la sută în iunie.

Evoluția reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Influențe suplimentare moderate au venit din mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025.

Rata medie anuală a inflației IPC s‑a mărit la 5,7 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6 la sută în august, de la 5,3 la sută în iunie 2025.

Activitatea economică și-a accelerat semnificativ creșterea în trimestrul II 2025, la 1,2 la sută, după încetinirea acesteia la 0,1 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB și-a stopat descreșterea în trimestrul II 2025, menținându-se la 0,3 la sută. Cererea internă și-a accentuat însă pierderea de ritm, în condițiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat ușor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populației a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.

În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenței conturate între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor.

Pe acest fond, deficitul comercial și cel de cont curent și-au încetinit puternic creșterea în termeni anuali, în cel din urmă caz și cu aportul ameliorării balanței veniturilor secundare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amă­nuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere notabilă în termeni anuali.

În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest față de trimestrul precedent.

În aceste condiții, deficitul comercial s-a comprimat ușor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluțiilor pozitive de la nivelul balanțelor veniturilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în lunile iunie și iulie 2025, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut și s-a menținut în trimestrele I și II la o valoare medie de 6,0 la sută.

Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluțiilor din comerț, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a înregistrat o creștere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a prelungit descreșterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să se reducă pe ansamblul intervalului august-septembrie 2025, dar relativ lent, rămânând vizibil peste nivelurile din luna aprilie. În același timp, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o mică ajustare ascendentă la mijlocul trimestrului III, și au tins apoi să se mențină pe noul palier.

Cursul de schimb leu/euro a avut o evoluție relativ fluctuantă în august-septembrie 2025, în contextul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de configurarea și adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective.

În raport cu dolarul SUA, leul a slăbit întrucâtva în august, dar s-a întărit vizibil ulterior, dată fiind reluarea trendului general de depreciere a monedei americane pe piața financiară internațională.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit descreșterea în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8,0 la sută în august, de la 9,1 la sută în iunie, în condițiile în care noile scăderi de ritm consemnate în acest interval de componenta în lei, cu precădere pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, au fost doar parțial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variației creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 69,3 la sută în august 2025, de la 69,7 la sută în iunie.

Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflației pe un platou la finele trimestrului III și a descreșterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.

Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecția bugetară inițiată astfel în 2025 și accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent.

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

BNR menține dobânda de referință

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.

Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 octombrie 2025, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 noiembrie 2025.