Proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, dezbătute joi la Camera Deputaţilor. Ce prevăd acestea

Proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc: Camera Deputaţilor se întruneşte, joi, în şedinţă pentru a dezbate trei proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc, depuse de doi parlamentari ai UDMR.

Şedinţa, în format hibrid, este programată să înceapă la ora 14:00, conform deciziei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.

Pe ordinea de zi se vor mai afla demisiile deputaţilor Gabriel Avrămescu şi Gabriela Horga, aleşi în conducerea ASF, şi vacantarea locurilor lor de deputaţi.

Proiecte referitoare la autonomia ţinutului secuiesc

Propunerile legislative aflate pe ordinea de zi sunt legate de:

• Statutul de autonomie al ţinutului secuiesc

„Prin acest proiect de lege, se urmărește realizarea solicitării exprimată prin petiția adresată Parlamentului şi Guvernului României de către autorităţile locale secuiești, concomitent: aprofundarea democrației în România, şi perfecționarea statului de drept, prin garantarea legală şi instituțională a drepturilor secuimii. Una din importantele consecințe a abordării legii ar fi fundamentarea durabilă a stabilității relaţiilor între populaţia majoritară română şi minoritatea maghiară, în consecință stabilitatea durabilă a relaţiilor româno-maghiare. Recunoașterea şi acordarea autonomici teritoriale a Ţinutului Secuiesc ar duce la o reală reconciliere româno-maghiare”, a explicat inițiatorul, în expunerea de motive.

Anexa proiectului de lege cuprinde oraşele şi comunele Ţinutului Secuiesc, totalizând 149 de autorități locale. Din acest număr, 63 autorităţi locale până în prezent au adoptat prin
hotărâre locală o petiție către Parlamentul şi Guvernul României, prin care îşi exprimă solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative, „care să fie denumită Ţinutul Secuiesc, şi care să cuprindă toate localitățile din anexa la prezentul memorandum, şi numai aceste localităţi”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

• Statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România

„Comunitatea maghiară din România, autohtonă, cu o istorie şi tradiţii de secole pe pământul său natal, prezintă toate caracteristicile unei comunităţi autonome, în sensul definit prin Legea cadru, în consecință, conform principiului autodeterminării interne, respectiv al subsidiarității şi descentralizării, persoanele care îşi asumă în mod liber această identitate, împreună cu ceilalţi membri ai acestei colectivităţi au dreptul la autonomie culturală.

Prezenta propunere legislativă care, conform Constituţiei, se încadrează în categoria legilor organice, creează, pe lângă prevederile constituţionale în cauză (art. 117. al Constituţiei) baza juridică explicită pentru înfiinţarea autorităţii administrative autonome specializate pentru gestionarea acelor probleme ale comunităţii maghiare din România, care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii sale naţionale.

Totodată, propunerea legislativă reglementează condiţiile concrete de înființare pe plan local şi naţional a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competențele şi atribuţiile de drept public conferite, respectiv preluate de la diferitele autorităţi administrative centrale, regionale şi locale ale statului, necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţii naţionale”, au precizat inițiatorii, în expunerea de motive.

• Lege-cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale

„Pentru îngrijirea, dezvoltarea şi transmiterea către urmaşi a identităţii naţionale sunt necesare, pe lângă respectarea anumitor drepturi lingvistice (de folosire liberă şi neîngrădită a limbii materne în viaţa publică, în administraţie şi în justiţie) şi crearea unui cadru instituțional special, prin care se crează posibilitatea unei comunităţi naţionale minoritare de a se autoadministra în acele probleme comunitare, care înfluenţează în mod direct identitatea naţională.

Prezenta propunere legislativă, care, conform Constituţiei, se încadrează în categoria legilor organice, creează baza juridică a autonomiei culturale a comunităților naţionale, şi anume înființarea acestor instituţii specializate pentru gestionarea acelor probleme unei minorităţi nationale, care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale: instituţii de autoguvernare pe plan local şi naţional, reglementează competențele şi atribuţiile autorităţilor şi ale organelor de conducere, alegerea acestora, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi relaţia lor cu autorităţile administraţiei centrale, regionale şi locale ale statului”, se precizează în expunerea de motive

Ele au fost iniţiate de doi deputaţi UDMR – Kulcsár-Terza József-György şi Zakarias Zoltán.

În 20 decembrie, liderul social-democraţilor, premierul Marcel Ciolacu, a anunţat că i-a propus preşedintelui Camerei Deputaţilor „să ia măsuri rapide astfel încât iniţiativele toxice ale unor afiliaţi ai grupului UDMR să fie respinse de urgenţă la nivel legislativ”.

„Am propus preşedintelui Camerei Deputaţilor să ia măsuri rapide astfel încât iniţiativele toxice ale unor afiliaţi ai grupului UDMR să fie respinse de urgenţă la nivel legislativ.

Astfel de propuneri legislative izolate, care vizează autonomia ţinutului secuiesc sau autonomia culturală pe criterii etnice, nu au ce căuta într-un stat democratic.

Această discuţie care apare odată la ceva timp nu îşi are rostul”, scris atunci Marcel Ciolacu pe pagina sa de socializare.

sursa: Agerpres, cdep.ro