Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Când începe Postul Crăciunului în 2020. Ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile, în Postul Nașterii Mântuitorului


Publicat

Postul Crăciunului este ținut cu strictețe în fiecare an de către toți credincioșii timp de patruzeci de zile. Denumit și Postul Nașterii Mântuitorului, este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

Postul Crăciunului, conform calendar ortodox 2020, anul acesta începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii

Postul Crăciunului, mai ușor decât Postul Paștelui

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Postul Crăciunului 2020

În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post și nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.

Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

În zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun se mănâncă doar seară și este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din făină, covrig și poame.

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2020

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (sâmbătă)

22 noiembrie: Sfântul Apostol Filimon (duminică)

23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie (luni)

28 noiembrie: Sfântul Cuv. Ștefan cel Nou (sâmbătă)

29 noiembrie: Sfinții Mucenici Paramon, Filumen și Valerian (duminică)

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (luni)

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (joi)

5 decembrie: Sfântul Sava (sâmbătă)

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (duminică)

7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia (luni)

12 decembrie: Sfântul Spiridon (sâmbătă)

13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (duminică)

19 decembrie: Sfântul Mucenic Bonifatie (sâmbătă)

Postul Crăciunului – semnificații

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor.

Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Sursa: creștinortodox.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ora de iarnă 2021. Când dăm ceasurile cu o oră înapoi și ce efecte are această schimbare asupra sănătății noastre

Publicat

Trecerea la ora de iarnă 2021 se face în ultimul weekend din luna octombrie, adică în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2021. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică ceasul se dă cu o oră înapoi, iar ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Ziua de 31 octombrie 2021 va deveni astfel cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore.

Ora de iarnă este considerată însă ora standard. În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore, față de trei ore la ora de vară.

Sistemul cu ora de vară/ ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Cum este afectat organismul de schimbarea orei

Noaptea va fi mai lungă şi vom dormi mai mult, însă schimbarea vine cu un preţ. Medicii avertizează că schimbarea orei ne poate da peste cap organismul. Copiii şi persoanele în vârstă sunt cei mai afectaţi.

Nu este exclus să apară insomnii, oboseală, nervozitate sau dureri de cap, pentru că schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei. Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.

Până când organismul se adaptează la noul „program”, este recomandată reducerea cafelei, a ceaiului negru/verde, a băuturilor carbogazoase şi energizante.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ: Sunteți de acord cu impunerea certificatului verde la locul de muncă?

Publicat

România trece printr-una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Spitalele sunt pline și zilnic, sute de oameni mor în urma complicațiilor cauzate de COVID-19.

Țara noastră deține în aceste zile recorduri nedorite de îmbolnăviri și decese raportate la numărul de locuitori. Rata de vaccinare este încă foarte mică, în jur de 40% din totalul populației adulte, cu mult sub media țărilor europene care au ajuns la procente de peste 70%.

În alte țări oamenii au ales să se vaccineze mai ales pentru că au încredere în autorități, în știință și în medici. Au fost și țări în care vaccinarea a crescut din cauza impunerii restricțiilor. În Italia, de exemplu, certificatul verde este obligatoriu la locul de muncă indiferent dacă lucrezi la stat sau la privat. În Franța, toți cei din sistemul public sunt obligați să se vaccineze pentru a veni la muncă.

Unii văd aceste măsuri ca fiind absolut obligatorii pentru combaterea pandemiei, alții le văd ca pe niste încălcări grave ale libertăților cetățenești.

În România campania de vaccinare a fost compromisă mai ales de valul de dezinformări despre vaccin care circulă pe internet și la câteva posturi de televiziune. Cântăreți, “influenceri”, realizatori de televiziune, unii preoți sau câțiva medici fără a fi neaparat specializați în domeniu, împrăștie informații cu sursă incertă care fac ca o mare parte a populației mai mult sau mai puțin educată să pună la îndoială vaccinuri aprobate de cele mai înalte foruri medicale internaționale.

Realitatea din spitale pare însă să-i mai întoarcă din drum pe unii dintre cei plecați pe calea conspirațiilor. În ultimele zile în România s-a administrat un număr record de doze de vaccin anti-COVID.

La acest val de vaccinări contribuie și perspectiva adoptării și în România a obligativității certificatului verde la locul de muncă atât la stat cât și la privat, o măsură care deși nu a fost populară în alte țări, a dat rezultate spectaculoase punând pandemia sub control.

Deși legea nu a trecut de Senat, ea va ajunge la Camera Deputaților care este forul decizional.

Vrem să știm părerea dvs. referitoare la impunerea certificatului verde și vă invităm să răspundeți la acest sondaj:

SONDAJ: Sunteți de acord cu impunerea certificatului verde la locul de muncă?

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Șase medalii de argint și bronz câștigate de sportivi din Alba, la Campionatul Național de Haltere – Juniori I

Publicat

Doi sportivi de la Sportivii CS Unirea Alba Iulia au câștigat șase medalii, de argint și bronz, la Campionatul Național de Haltere – Juniori I, desfășurat la Bascov, județul Argeș.

Competiția s-a desfășurat în perioada 26-27 octombrie 2021.

Nicu Alexandru Vîlcu și Virginia Mîrza au obținut 3 medalii de argint și 3 de bronz.

Rezultate CS Unirea Alba Iulia:

  • Nicu Alexandru Vîlcu (15 ani – categoria 96 kg) – 3 medalii de argint (câte una la smuls, aruncat și total);
  • Virginia Mîrza (16 ani – categoria 81 kg)  – 3 medalii de bronz (câte una la smuls, aruncat și total).

Sportivii secției de haltere sunt pregătiți de către antrenorii Ioan Frățilă și Daniel Ordean.

”CS Unirea Alba Iulia continuă, astfel, seria rezultatelor foarte bune din această toamnă. Cu toate că a fost un an dificil, asupra căruia pandemia și-a pus amprenta, am reușit să obținem performanțe excepționale. Îi felicit pe sportivi și pe antrenori”, a spus Corneliu Mureșan, director CS Unirea Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

CPECA: Proiectul „Necenzurat”, implementat în școlile și liceele din Alba. Elevii, învățați să reziste influențelor sociale

Publicat

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Alba, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Alba, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba şi Consiliul Judeţean Alba, implementează în anul școlar 2021 – 2022, în 35 unităţi de învăţământ din judeţul Alba, proiectul naţional de formare de abilităţi „Necenzurat”.

Proiectul ”Necenzurat” este implementat de către specialişti din cadrul CPECA Alba şi de către psihologii şcolari formaţi în cadrul proiectului, specialiştii CPECA Alba asigurând atât coordonarea, cât şi monitorizarea implementării proiectului în cele 35 unităţi de învăţământ.

Noile tehnici de prevenire au ca scop formarea de abilităţi sociale care, odată învăţate şi exersate, ajută la creşterea rezistenţei la presiunea grupului de egali și la îndemnul de a consuma droguri.

Scopul acestei abordări este de a dezvolta, în rândul elevilor de 12-14 ani, aptitudini specifice şi resurse de care au nevoie pentru a rezista influenţelor sociale, de a înţelege corect cunoştinţele despre droguri si efectele lor asupra sănătăţii individuale şi colective.

Influenţa socială este cuprinsă în programe ca un factor de protecţie în prevenirea consumului de droguri, iar metodele interactive utilizate în proiectul „Necenzurat” sunt axate pe intensificarea abilităţii de a integra relaţiile sociale și o puternică reţea socială este antrenată în modul de abordare a drogurilor, a consumului de droguri şi a urmărilor acestuia.

Proiectul este compus din 12 lecţii, planificate pentru a fi parcurse în timpul unui semestru şcolar, şi au un caracter interactiv, dinamic, bazat pe multe jocuri de rol, exerciţii practice care stimulează creativitatea, invită participanţii la reflexie, dezvoltă o atitudine critică la adresa comportamentului adictiv şi îmbogăţesc cunoştinţele despre substanţele psihoactive şi efectele acestora asupra dezvoltării psihosomatice.

Programul conţine şi o componentă adresată părinţilor copiilor participanţi, cu scopul de a facilita interacţiunea dintre elevi-familie-şcoală, prin îmbunătățirea relaţiilor şi raporturilor educaţionale privind educaţia pentru viaţă, precum şi dobândirea de abilităţi privind prevenirea consumului de droguri, formarea de atitudini potrivite şi modele adecvate cu privire la abordarea situaţiei de consum.

Cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba, au fost tipărite materialele necesare implementării proiectului, respectiv caietele pentru elevi și ghidurile metodice pentru psihologii şcolari şi specialiştii CPECA care vor desfăşura lecţiile „Necenzurat”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate