Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Când începe Postul Crăciunului în 2020. Ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile, în Postul Nașterii Mântuitorului


Publicat

Postul Crăciunului este ținut cu strictețe în fiecare an de către toți credincioșii timp de patruzeci de zile. Denumit și Postul Nașterii Mântuitorului, este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

Postul Crăciunului, conform calendar ortodox 2020, anul acesta începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii

Postul Crăciunului, mai ușor decât Postul Paștelui

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Postul Crăciunului 2020

În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post și nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.

Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

În zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun se mănâncă doar seară și este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din făină, covrig și poame.

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2020

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (sâmbătă)

22 noiembrie: Sfântul Apostol Filimon (duminică)

23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie (luni)

28 noiembrie: Sfântul Cuv. Ștefan cel Nou (sâmbătă)

29 noiembrie: Sfinții Mucenici Paramon, Filumen și Valerian (duminică)

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (luni)

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (joi)

5 decembrie: Sfântul Sava (sâmbătă)

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (duminică)

7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia (luni)

12 decembrie: Sfântul Spiridon (sâmbătă)

13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (duminică)

19 decembrie: Sfântul Mucenic Bonifatie (sâmbătă)

Postul Crăciunului – semnificații

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor.

Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Sursa: creștinortodox.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Imagini din „spitalul cărților” de la Alba Iulia. Etapele prin care se redă „sănătatea” cărților vechi și a manuscriselor

Publicat

În cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor 2020, Alexandru Știrban, restaurator – șef secție și Codruța Leahu, chimist în cadrul Centrului Național de Conservare și Restaurare a Cărții Vechi din Alba Iulia au prezentat, timp de câteva minute, etapele principale prin care o carte veche sau un manuscris capătă din nou frumusețea pe care a avut-o în trecut.

Centrul Național de Conservare și Restaurare a Cărții Vechi a fost înființat în anul 1996, ca o continuare a activității de restaurare a cărții vechi desfășurată în vechea structură a Laboratorului de Restaurare – Conservare de la Muzeul Unirii Alba Iulia. În cadrul centrului funcționează următoarele compartimente: restaurare corp carte având ca suport hârtia şi pergamentul precum şi resturare legătură de carte, având ca suport pielea, pergamentul, lemnul şi elemente de cusătură.

„Centrul Național de Conservare și Restaurare a Cărții Vechi, acest <mic spital al cărții> cum ne place nouă să spunem, încearcă, prin o îmbinare a tehnologiilor vechi, a tehnologiilor mai noi precum și prin îndemânarea restauratorului, să redea, să dea viață cărților vechi. Acestea vin cu probleme de conservare, probleme de întreținere, de folosință și noi încercăm să le facem bine. Întocmim un dosar, facem tratamente, ca un dosar al oricărui pacient.

Una dintre etapele restaurării presupune și o curățire mecanică a cărții. Se face cu o pensulă moale, cu grijă, spre capătul cotorului, pentru a elimina murdăria, praful, depunerile care s-au acumulat datorită utilizării.
O altă etapă în procesul de restaurare a cărților vechi presupune curățirea învelitorilor din piele. Cartea veche beneficiază de elemente de protecție, scoarțe și învelitori din piele. Învelitorile din piele sunt cele care dau protecție, în același timp au și rol estetic, dar suportă și deteriorările cele mai frecvente și majore.

Într-o primă fază mergem pe o curățare a acestor învelitori, încercăm să luăm murdăria aderentă de pe suprafața lor. Sunt mișcări încete, fără să agreseze suprafața pielii.
La masa cu lumină, un dispozitiv care ne ajută să lucrăm prin transparență, încercăm să îndreptăm filele de carte care au diferite plieri.

Folosim un instrument numit de noi <osul>, un element foarte important în munca de restaurare. Este o prelungire a degetului, ne ajută să efectuăm operații de finețe fără să agresăm fila de carte.
Esențial în restaurarea scoarțelor din lemn și a învelitorilor din piele sunt completările pe care suntem obligați să le facem în zonele lipsă, în general partea de cotor sau în zona colțurilor, pentru că sunt cele mai expuse deteriorărilor.

Cotorul este cel care suportă mișcarea de deschidere, colțurile sunt cele care sunt puse în raft. Facem acea complectare cu piele tăbăcită vegetal, care ne dă posibilitatea să facem integrare cromatică, care este adusă la grosimea necesară, apoi se fac aceste complectări.
În cadrul Centrului Național de Conservare și Restaurare a Cărții Vechi există Departamentul de Investigații. În acest <mic spital al cărții> este esențial să stabilim un diagnostic pentru ca după aceea să putem aplica un tratament.

Una dintre cele mai importante faze sau etape în procesul de restaurare este obținerea de analize. Analize care sunt necesare pentru a putea vedea ce metode aplicăm, ce cerneluri s-au folosit, ce tip de hârtie există în filele de carte veche. Cu ajutorul investigației putem să dăm o notă științifică muncii de restaurare”, a explicat Alexandru Știrban, restaurator – șef secție.
„O parte importantă a procesului de investigare poate avea loc printr-o analiză vizuală. Pentru ceea ce nu se poate determina cu ochiul liber recurgem la microscoape optice prin care putem determina mai bine structura, proprietăți morfologice, anumite semnături, sesizarea anumitor culori, partea de scriere, diverse cerneluri sau stratul de cerneluri aplicat”, a transmis Codruța Leahu, chimist.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Organizația Meteorologică Mondială: Nivelurile CO2 continuă să atingă valori record în ciuda scăderii activităților industriale

Publicat

Încetinirea industrială generată de pandemie nu a redus nivelurile record de gaze cu efect de seră care cresc temperaturile și determină fenomene meteorologice extreme, topirea gheții sau creșterea nivelului mărilor și oceanelor potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). Nivelurile de dioxid de carbon au cunoscut un alt impuls de creștere în 2019, iar media anuală globală a depășit semnificativ pragul de 410 ppm, iar creșterea a continuat și în anul 2020.

„Dioxidul de carbon rămâne în atmosferă timp de secole și în ocean pentru chiar mai mult timp. Ultima dată când Pământul a experimentat o concentrație comparabilă de CO2 a fost de 3 – 5 milioane de ani în urmă, când temperatura medie anuală a fost cu 2-3 °C mai ridicată și nivelul mării a fost de 10 – 20 de metri mai mare decât acum. Dar nu erau 7,7 miliarde de locuitori”, a declarat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.

Această perioadă „ne oferă o platformă pentru acțiuni climatice mai susținute și mai ambițioase pentru a reduce emisiile la zero printr-o transformare completă a sistemelor noastre industriale, energetice și de transport. Schimbările necesare sunt accesibile din punct de vedere economic și punct de vedere tehnic și ar afecta viața noastră de zi cu zi doar marginal. Trebuie salutat faptul că un număr tot mai mare de țări și companii s-au angajat să neutralizeze emisiile de carbon”, a afirmat el. „Nu avem timp de pierdut.”

Global Carbon Project a estimat că, în perioada de lockdown din 2020, emisiile ar fi putut fi reduse cu până la 17 % la nivel global în urma izolării populației. Întrucât durata și gravitatea măsurilor de izolare rămân neclare, predicția reducerii anuale totale a emisiilor în 2020 este foarte incertă.

Estimările preliminare indică o reducere a emisiilor globale în anul 2020 între 4,2 % și 7,5 %. La scară globală se estimează că CO2 va continua să crească, deși într-un ritm ușor redus (0,08 – 0,23 ppm pe an mai mic). Această fluctuație se încadrează în variabilitatea interanuala naturală de 1 ppm. Aceasta înseamnă că, pe termen scurt, impactul COVID-19 nu poate fi distins de variabilitatea naturală, potrivit Global Carbon Project.

sursa: wmo.int

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ludovic Orban anunță o situație fără precedent în România: 30 de Consilii Județene nu mai au bani pentru salarii

Publicat

Situație critică în 30 de județe din România unde Consiliile Județene au rămas fără bani pentru plata salariilor personalului din Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului și sunt mari întârzieri cu plata indemnizațiilor pentru asistenții persoanelor cu dizabilități.

Premierul Ludovic Orban a anunțat la vineri, la ora 23:00, că România se confruntă cu o situație fără precedent și că într-o ședință de urgență a guvernului va trebui să adopte două hotărâri de guvern pentru plata drepturilor salariale și a indemnizațiilor. Orban a anunțat că va trebui ca Guvernul să aloce acești bani din fondul de rezervă.

Ludovic Orban: ”Ne confruntăm cu o situaţie fără precedent, motiv pentru care va trebui să adoptăm astăzi două hotărâri de guvern.

Eu vă mărturisesc că nu îmi aduc aminte de vreun alt an în care să existe probleme cu plata salariilor pentru angajaţii din Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului din subordinea Consiliilor Judeţene.

Nu ştiu cum şi-au bugetat aceste cheltuieli, cum au fost alocările de la bugetul de stat, cert este că în mai multe judeţe, cred că aproximativ 30 de judeţe, este o situaţie critică, în care preşedinţii de Consilii Judeţene reclamă că au rămas fără bani pentru plata drepturilor salariale.

Ca atare, va trebui să adoptăm astăzi o hotărâre de guvern de alocare din Fondul de Rezervă a sumelor de bani necesare pentru plata salariilor pe luna octombrie pentru acele Consilii Judeţene care reclamă absenţa banilor, urmând ca pe noiembrie şi pe decembrie să facem o analiză foarte serioasă a modului în care şi-au construit bugetul, a resurselor efective alocate şi, de asemenea, a obligaţiilor de plată din partea bugetului de stat, astfel încât să ne asigurăm că toţi angajaţii vor primi salariile până la sfârşitul anului.

De asemenea, ne confruntăm cu o altă situaţie şi am solicitat Ministerului Dezvoltării, prefecţilor să ceară primăriilor situaţia cu plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi şi a salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

Pentru că am primit semnale din teritoriu că există întârzieri la plată atât în privinţa indemnizaţiilor, cât şi în privinţa salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

Și aici va trebui să adoptăm o hotărâre de guvern, astfel încât să alocăm sumele necesare pentru ca toate aceste persoane să beneficieze de banii cuveniți, în conformitate cu prevederile legale” a precizat Ludovic Orban.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

OFICIAL: CARANTINĂ la Vințu de Jos de duminică, timp de 14 zile. Cum se va putea vota. MĂSURI

Publicat

Ca urmare a situației epidemiologice din Vințu de Jos, generată de virusul Sars-Cov-2, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a emis vineri seara ordinul privind instituirea carantinei zonale în localitate, pentru o perioadă de 14 zile. 

Măsura va intra în vigoare duminică, 29 noiembrie, la ora 06:00.

Ordinul șefului Departamentului pentru Situații de Urgență privind instituirea carantinei zonale în localitatea Vințu de Jos, județul Alba

Art. 1 (1) Începând cu data de 29.11.2020 ora 06:00, se instituie pentru o perioadă de 14 zile măsura de carantină zonală în localitatea Vințu de Jos, județul Alba.

Perimetrul vizat de măsura prevăzută la alin. 1 este delimitat de următoarele coordonate geografice:

– 46.023479, 23.536368 DJ107C – Zona Pasaj CFR

– 45.976520, 23.462587 DJ107C – Trecere nivel Cale Ferată DN7

– 45.981287, 23.518159 DN7 / E68 – Sens Giratoriu Vințișoara Autostrada A1/DN7

– 45.9678734, 23.479640 DJ705B – Vințu de Jos – Pianu

– 45.9998704, 23.475675 DJ705B – Podul peste Râul Mureș – Vurpăr

ART.2 Este strict interzisă intrarea / ieșirea din zona carantinată prin alte zone și căi de acces decât cele deschise circulației publice de pe drumurile naționale, județene, comunale și forestiere.

ART.3 Circulația și staționarea în spații publice a persoanelor este interzisă, cu excepția motivelor bine justificate, pe baza Declarației pe proprie răspundere (Anexă), legitimație de serviciu sau a adeverinței eliberate de angajator.

ART.4 În zona prevăzută la art. 1 alin. (2), se propune instituirea următoarelor măsuri obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent sau tranzitează zona menționată la art. 1:

  • identificarea persoanelor cu domiciliul, reședința ori adresa declarată în zona menționată la art. 1 alin. (2) și introducerea acestora în bazele de date dedicate;
  • limitarea la maximum a deplasării persoanelor şi monitorizarea permanentă a respectării acestei măsuri. Ieșirea persoanelor din locuință este permisă doar pe bază de Declarație pe proprie răspundere (Anexă), legitimație de serviciu sau adeverință eliberată de angajator, după caz.

În intervalul orar 06.00-22.00, în interiorul zonei menționată la art. 1 alin. (2), se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții:

  • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
  • deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale, pentru persoanele cu vârsta de peste 65 de ani în intervalul 10:00 – 13:00, iar pentru persoanele cu vârsta mai mică de 65 de ani în intervalele orare 06:00 – 10:00, respectiv 13:00-20:00;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
  • deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
  • deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;
  • deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
  • deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
  • deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare;
  • îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate;
  • eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;
  • participare la programe sau proceduri în centrele de tratament;
  • pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;
  • alte motive justificative precum: îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie; îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie, evenimente de stare civilă;

În intervalul orar 22.00 – 6.00, circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la punctul 3, lit. a), c), d).

În/din zona menționată la art. 1 alin. (2) este permisă intrarea / ieșirea pentru:

  • transportul de marfă indiferent de natura acestuia, al materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice în localitatea carantinată, precum și aprovizionarea populației;
  • persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitare, veterinare, situațiilor de urgență, administrației publice locale, a asistenței și protecției sociale, judiciare, serviciilor de utilitate publică, agriculturii, alimentației publice, comunicațiilor și transporturilor;
  • persoanele care locuiesc în zona carantinată și desfășoară activitatea profesională în afara zonei carantinate;
  • persoanele care realizează activități agricole sau pentru comercializarea de produse agroalimentare;
  • deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea / însoțirea copiilor / membrilor de familie, îngrijirea unei / unui rude / afin sau a unei persoane aflate în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
  • urgențe medicale.
  • îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate; eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi.
  • pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;

Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere.

Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.

Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura olografă a declarantului. Declarația poate fi prezentată în format letric (suport hârtie) sau pe un dispozitiv electronic.

Se permite tranzitarea unității administrativ teritoriale menționată la art. 1 alin. (2) de către persoanele care nu au domiciliul pe raza acesteia, fiind interzisă staționarea în localitate.

Se permite oficierea slujbelor religioase doar în exteriorul clădirilor, cu excepția celor la care participă doar personalul bisericesc. Pentru evenimentele organizate în exterior se va respecta norma de 4 mp/persoană, cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin Ordinul comun al Ministrului sănătății și al Ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

Se permite oficierea slujbelor de înmormântare, cu participarea a maxim 8 persoane în interior iar în exterior cu participarea a maxim 20 persoane;

Se permite oficierea evenimentelor de stare civilă cu prezența a maxim 10 persoane în interiorul clădirii, iar în exterior cu participarea a maxim 20 persoane, cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin Ordinul comun al Ministrului sănătății și al Ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art. 45 și al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare;

Controlul măsurilor privind limitarea deplasării persoanelor în / din unitatea administrativ teritorială menționată la art. 1 alin. (2) și măsurile de ordine publică vor fi organizate și coordonate de către Inspectoratul de Jandarmi Județean Alba cu sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, a Poliției locale, efective din cadrul DSP, DSVSA, ITM, Protecția Consumatorului, ISCTR sau alți funcționari anume desemnați prin dispoziție a primarului unității administrativ teritoriale;

ART. 5. (1) Se permite, în data de 5 decembrie 2020, deplasarea la/de la sediile secţiilor de votare, a persoanelor implicate în organizarea alegerilor, precum și a persoanelor care depun cereri de vot prin intermediul urnei speciale.

(2) Se permite, în data de 6 decembrie 2020, deplasarea la/de la sediile secţiilor de votare, pentru exercitarea dreptului de vot, observarea alegerilor și pentru efectuarea operațiunilor electorale, cu respectarea dispozițiilor Ordinului comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne nr. 2009/166/2020 privind stabilirea unor măsuri şi acţiuni de sănătate publică necesar a fi respectate pentru desfăşurarea în siguranţă a procesului electoral din țară la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaților din anul 2020, a alegătorilor și a persoanelor implicate în organizarea și observarea alegerilor.

(3) Se permite, în data de 6 decembrie 2020, deplasarea cu urna specială pe raza teritorială a localității a echipelor formate din membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, însoțite de persoane acreditate și personal de pază, în vederea exercitării dreptului de vot de către alegătorii care nu se pot prezenta la secțiile de votare.

(4) Se permite în datele de 6 și 7 decembrie 2020, deplasarea la/de la sediile birourilor electorale de circumscripție, pentru predarea materialelor rezultate din procesul electoral, a membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și a persoanelor care îi însoțesc, precum operatori de calculator, persoane acreditate și personal de pază.

ART. 6 În zona prevăzută la art. 1 alin. (2), se interzic următoarele activități:

  • organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive, etc.) în spații închise și deschise;
  • organizarea de evenimente și/sau activități private pentru copii în spaţii închise cum ar fi evenimente aniversare, locuri de joacă sau altele asemenea;
  • activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, inclusiv al teraselor, în interiorul și exteriorul clădirilor, cu excepția activităților de preparare a hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;
  • activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc;
  • organizarea și desfășurarea adunărilor publice organizate în baza Legii Nr. 60/1991;
  • organizarea cu public în spații închise și deschise cum ar fi, fără a se limita la acestea, desfășurarea activităților de tipul spectacolelor și/sau concertelor, activități culturale, științifice, artistice sau de divertisment;
  • toate activitățile și competițiile sportive, individuale sau colective care se desfășoară în spatii închise sau deschise, cu excepția celor profesioniste organizate de federațiile de profil;
  • organizarea piețelor pentru produse nealimentare, a târgurilor, oboarelor, iarmaroacelor si piețelor de vechituri;

ART. 7 (1) Se limitează programul de lucru cu publicul a operatorilor economici din domeniul comercializării de bunuri alimentare și nealimentare în intervalul orar 05.00 – 20.00, cu excepția farmaciilor și a stațiilor de distribuție carburant care pot avea program non-stop.

(2) Se limitează numărul de persoane în incinta magazinelor/supermagazinelor/ hipermagazinelor la maximum 30% din capacitate cu respectarea normelor de distanțare fizică respectiv protecție sanitară;

(3) În cazul centrelor comerciale/parcurilor comerciale se limitează accesul persoanelor astfel încât să se asigure 8 mp/persoană cu respectarea normelor de distanțare respectiv protecție sanitară;

(4) Operatorii economici au obligația de a afișa la loc vizibil, la intrarea în unitate, a programului de funcționare precum și a restricțiilor stabilite prin prezenta hotărâre inclusiv numărul maxim de persoane care pot avea acces simultan în interior.

Art. 8 Operatorii economici care desfășoară activități de transport persoane și care tranzitează zona carantinată vor putea efectua opriri în stațiile proprii pentru urcarea sau coborârea călătorilor. Operatorii vor lua măsurile necesare pentru limitarea accesului în mijloacele de transport astfel încât să fie respectate măsurile de distanțare fizică.

Art. 9 Direcția de Sănătate Publică a Județului Alba va evalua și prioritiza oportunitatea de testare a persoanelor și va transmite solicitările de sprijin cu materiale sanitare și personal de specialitate către Institutul Național de Sănătate Publică / Ministerul Sănătății;

Art. 10 Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba asigură transmiterea mesajelor de avertizare prin sistemul RO-ALERT către populația din zona carantinată, cu măsurile ce trebuie respectate pe timpul carantinei.

Vezi aici documentul complet. 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate