Multă relaxare: Cum motivează parlamentarii proiectele prin care angajaţilor le sunt promise noi zile libere

În ultimii doi ani, parlamentarii s-au întrecut în propuneri pentru zile libere în plus pentru români. De la sărbători naţionale, până la cele de utilitate în organizarea timpului, fiecare iniţiativă a fost considerată îndeajuns de importantă încât să ajungă în dezbateri la forul legislativ. În prezent, românii au 12 zile libere pe an, în anumite condiţii, stabilite de Codul Muncii.

Alte propuneri au fost pentru ca fiecare zi de vineri a săptămânii să fie liberă, adică săptămâna de lucru să fie de doar 4 zile sau 38 de ore. Iar dacă zilele libere pică în weekenduri, ziua liberă să poată fi luată în următoarea săptămână de lucru.

Vă reamintim câteva dintre proiectele ce au ajuns sau au trecut prin Parlament şi au vizat mai multe zile libere pentru români.

1 Iunie

Ziua copilului ar putea deveni nelucrătoare. Astfel, părinții ar putea avea mai mult timp de petrecut cu copiii, în familie. Proiectul de lege intră la dezbateri în cadrul Senatului.

Parlamentarii care au iniţiat proiectul de lege susţin că este necesară găsirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională:

”În societatea actuală, timpul a devenit o resursă critică, atât la birou, cât şi acasă. 24 de ore par să nu mai fie suficiente, iar găsirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională este o provocare din ce în ce mai mare. Muncim peste program şi facem sacrificii pentru ca cei mici să aibă o viaţă mai bună. Dar de multe ori lipseşte ce e mai preţios pentru ei: prezenţa fizică a părinţilor lor. Să le oferim celor mici timp de calitate şi amintiri pentru o viaţă”, se arată în expunerea de motive.

Motivează că ”trăim într-o societate dominată de valori materiale”, iar ”de Ziua Copilului în majoritatea grădiniţelor şi şcolilor primare din România se organizează evenimente pentru a-i celebra pe cei mici, iar copiii evoluează în cadrul acestor spectacole”.

”Lipsa părinţilor din cadrul acestor evenimente are implicaţii psihologice negative în dezvoltarea copiilor. În afara dorinţei de a-i face mândri şi de a primi aprecierea părinţilor, copiii au nevoie de susţinere în cadrul evenimentelor unde performează, evenimente care au o încărcătură emoţională ridicată şi reprezintă o sursă de stres pentru ei”, explică semnatarii, arătând că nu toţi angajatorii au disponibilitatea de a acorda o zi de concediu părinţilor de 1 iunie.

10 Mai

În aprilie 2015, plenul Camerei Deputaților a adoptat propunerea legislativă privind proclamarea zilei de 10 Mai, sărbătoare națională. Astfel 10 mai devine o nouă zi liberă din calendarul românilor.

Potrivit raportului Comisiei pentru muncă, proiectul legislativ are ca obiect de reglementare consacrarea zilei de 10 Mai ca sărbătoare națională. Totodată, se propune instituirea în sarcina autorităților centrale și locale a obligației de a organiza manifestări prilejuite de sărbătorirea acestei zile, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

În expunerea de motive, inițiatorul proiectului a precizat că la data de 10 Mai sunt trei momente istorice diferite: începutul domniei lui Carol 1, independența de stat și încoronarea primului rege al țării, toate trei legate indisolubil de instituția monarhiei.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, însă Camera Deputaților a avut vot decizional.

24 Ianuarie

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătoare națională a fost decretată de Guvern ca zi liberă, în 2016, apoi s-a depus o inițiativă și în Camera Deputaților, proiect ce așteaptă, toamna aceasta, să primească votul final. Codul Muncii prevede că, prin hotărâre a Guvernului, se pot stabili programe de lucru adecvate. Mai ales în cazul angajaților care muncesc la foc continuu, cum sunt spitalele, sărbătorile legale sau zilele libere trebuie acordate în următoarele 30 de zile. Dacă nu se poate acorda liber, angajatul va primi un spor la saalriul de bază, ce nu poate fi mai mic de sută la sută din salariul de bază.

Să fie liber şi de Sfântu Gheorghe şi Bobotează

Anul trecut, parlamentarii au propus încă două zile libere pe an. Erau vizate ziua în care îl sărbătorim pe Sfântul Gheorghe sau de Bobotează.

Un deputat s-a gândit că românii ar trebui să fie liberi de ziua sa onomastică. Potrivit acestuia, sunt peste 2 milioane de locuitori ai României care poartă numele de Gheorghe, Gheorghiţa sau alte derivate.

Un alt ales susţine că românii ar trebui să fie liberi şi de Bobotează. În această zi creştinii stau mai mult cu gândul la agheasmă decât la muncă, potrivit acestuia.

Zile libere care pică în weekend, „recuperate” în timpul săptămânii şi vineri să nu se lucreze

Dacă se nimereşte vreo zi liberă, sărbătoare naţională, în weekend, perioadă în care oricum nu se lucrează, să fie „recuperată” în timpul săptămânii. Adica dacă e şi sâmbătă şi sărbătoare naţională, de exemplu, românii să aibă weekend prelungit şi luni sau în altă zi. Argumentul parlamentarilor este că liberele din categoria sărbătorilor religioase pică mai tot timpul în weekend, așa că “se pierd”. Iniţiativa este în dezbatere la Senat şi apoi va fi votată la Camera Deputaţilor.

“Art. 139. După alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

(21) În cazul în care zilele de sărbătoare legală coincide cu zilele de repaus săptămânal, acestea se vor efectua în următoarea zi lucrătoare.”

Parlamentarii susțin că România este la sfârşitul clasamentului european la zile libere date angajaților. Astfel, pornind de la un reportaj care ne arată programul de lucru în alte țări, un parlamentar a propus ca fiecare zi de vineri a săptămânii să fie liberă. Argumentele sunt pe două paliere – primul este al tinerilor angajați, care sunt extrem de adaptabili și se vor integra, cu siguranță, noului program, iar al doilea este cel al angajaților de vârsta a doua, dar cu copii, care vor prefera să petreacă mai mult timp cu familia: “După ce va trece de perioada de acomodare, angajatul va realiza că are la dispoziție un weekend prelungit, în care se odihnește mult mai bine ținând cont de cele trei zile libere. În care poate să meargă la mare sau la munte ori să facă un grătar c prietenii, deci ar crește vânzările și profitul în domeniul alimentației publice, serviciilor și turismului.”

Și dacă nu vom avea liber în fiecare zi de vineri a anului, măcar să lucrăm mai puține ore în timpul acestei ultime zile a săptămânii, propun alți parlamentari.

Dacă lucrăm vinerea doar 6 ore în loc de 8, nu vom fi afectați la salariu, mai cer inițiatorii proiectului de lege aflat în dezbatere publică la Senat. Argumentele sunt legate tot de relaxarea angajaților. “Tot în sensul necesității consolidării timpului alocat relaxării, odihnei pentru recuperare fizică și psihică prin reducerea numărului de ore lucrate săptămânal, menționez că potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la University College London, salariații care lucrează multe ore se expun unui risc crescut de accident vascular cerebral (AVC).”

În schimb, parlamentarii au cea mai mare rată de „absenteism” dintre aleși. Zecile de zile lipsă sunt uneori justificate de muncă în teritoriu, alteori nu. Aceştia și-au votat singuri, la finele anului 2015, ca din 2016, absențele nemotivate să nu mai fie sancționate cu 5%, adică aproximativ 350 de lei, ci doar cu 1%, adică cu 70 lei din indemnizația lunară.

ZILE LIBERE rămase în 2016:

– Adormirea Maicii Domnului (luni, 15 august)

– Sfântul Andrei (miercuri, 30 noiembrie)

– Ziua Naţională a României (joi, 1 decembrie)

– Crăciunul sau Nașterea Domnului (duminică și luni, 25 și 26 decembrie)

Codul muncii prevede că anumiţi salariaţi sunt nevoiţi să se prezinte la muncă inclusiv în zilele de sărbătoare legală. Aceştia trebuie să beneficieze, conform legii, de compensaţii.

Unităţile sanitare şi cele de alimentaţie publică îşi menţin activitatea în aceste zile, în baza unor programe de lucru stabilite de Executiv.

Totodată, nu se acordă timp liber nici în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii. În aceste situaţii, angajaţilor trebuie să li se asigure, în următoarele 30 de zile, compensarea cu timp liber corespunzător. Dacă acest lucru nu este posibil din motive justificate, salariaţii trebuie să primească un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Angajatorii care nu asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau care nu acordă sporul salarial menţionat riscă să primească amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei.

În cazul angajatorilor care se ocupă, în centrele comerciale, cu comercializarea cu amănuntul a produselor nealimentare, chemarea la muncă a salariaţilor în zilele de sărbătoare legală este posibilă doar cu acordarea compensaţiilor impuse de lege.

Sărbătorile legale stabilite prin Codul Muncii sunt: 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 Mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, 1 Decembrie, Crăciunul sau Naşterea Domnului, două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

surse: legestart.ro, zf.ro, gândul.info