Ce conține bilanțul președintelui Klaus Iohannis, la final de mandate

Administrația Prezidențială a publicat bilanțul președintelui Klaus Iohannis. În cele peste 800 de pagini sunt capitole care vizează, printre altele, Apărarea țării și securitatea națională, Politica Externă, Consolidarea statului de drept sau Educația de calitate.

”Respectarea Constituției, a drepturilor și libertăților fundamentale, apărarea valorilor democratice, precum și consolidarea rolului României în Europa și în lume au fost principiile care i-au călăuzit președintelui Klaus Iohannis întreaga activitate.

România este astfel, astăzi, un stat respectat, un pilon de securitate și un partener de încredere pentru aliații săi”, se arată în documentul citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, finalul primului mandat și începutul celui de-al doilea mandat de președinte al lui Iohannis au coincis cu marcarea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

”Se închide astfel capitolul tranziției și începe o nouă etapă în istoria României, o etapă pe care președintele Klaus Iohannis o dorește una a dezvoltării, a modernizării și a reconstrucției statului român.

România normală, o țară în care statul funcționează în slujba cetățeanului, este proiectul președintelui României, Klaus Iohannis, pentru următorul mandat 2019 – 2024”, era concluzia acestui prim mandat.

Primul mandat

Primul mandat de președinte al lui Klaus Iohannis a fost marcat și de seria de proteste ample care au început de la emiterea Ordonanței 13, în 2017 – ulterior abrogată.

Șeful statului a fost prezent la un asemenea prim protest anticorupție, a participat în mod excepțional la o ședință de guvern pe tema Ordonanței 13 și a beneficiat de sprijin pe această temă din partea mai multor ambasade străine la București, inclusiv Ambasada SUA și ambasadele UE.

”Anul 2017 marchează începutul unui atac sistematic la adresa sistemului judiciar.

Prezent în luna ianuarie 2017 la ședința privind constituirea Consiliului Superior al Magistraturii și alegerii primei conduceri în Consiliul Superior al Magistraturii, președintele a evocat obligația Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, precizând că nicio democrație, niciun stat de drept nu poate să funcționeze fără o justiție independentă.

Justiția independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în activitatea judecătorilor și a procurorilor”, se mai arată în acest bilanț.

Față de conținutul Raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în domeniul Justiției și luptei împotriva corupției, la data de 15 noiembrie 2017, președintele României a subliniat că acest raport reprezintă ”un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont”.

Totodată, șeful statului a semnalat că dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției urmau să continue în aceeași direcție, România urma să facă pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.