Ce riscă persoanele care publică anunțuri false pe internet. 5 decizii ÎCCJ obligatorii pentru instanțele din țară

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis, în 2021, mai multe decizii cu impact asupra cetățenilor, ce sunt obligatorii pentru instanțele din țară.

Printre acestea sunt decizii ce se referă la publicarea anunțurilor fictive pe internet, crearea conturilor false pe rețelele de socializare sau difuzarea materialelor pornografice.

5 decizii ÎCCJ obligatorii pentru instanțele din România

Publicarea anunțurilor false pe internet este considerată înșelăciune și nu fraudă informatică

• „Publicarea de anunțuri fictive online care a avut drept consecință producerea unei pagube, fără ca prin această activitate să se intervină asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizează condițiile de tipicitate ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzute de art. 244 din Codul penal”, potrivit deciziei ÎCCJ din 7 iunie 2021.

Articolul 244 din Codul Penal prevede următoarele:

• „(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
• (2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
• (3) Împăcarea înlătură răspunderea penală”.

În Codul Penal, frauda informatică poate fi sancționată cu pedeapsă cu închisoare de la doi la șapte ani.

• „În cazul fraudei informatice, sistemul informatic sau datele informatice nu sunt folosite ca un instrument ori mijloc de inducere în eroare a unei persoane, ci devin chiar obiect (țintă) al conduitei infracționale; în cazul fraudei informatice lipsește o legătură subiectivă între făptuitor și persoana vătămată ori un reprezentant al acesteia; în cazul fraudei informatice, făptuitor este cel care realizează actul de dispoziție prejudiciant, fără a exista un consimțământ (chiar unul viciat) din partea persoanei vătămate (cum este în cazul infracțiunii de înșelăciune).
• Problema suplimentară care se ridică este aceea dacă fapta de înșelăciune reținută într-o atare ipoteză va fi întotdeauna o înșelăciune în formă agravată, respectiv comisă prin mijloace frauduloase. Simpla <transmitere> a informației mincinoase potențialelor victime printr-o platformă informatică de tip e-commerce nu poate să atragă de plano reținerea formei agravate, pentru că această modalitate de transmitere a mesajului nu prezintă per se o mare aparență de veridicitate (publicarea anunțului pe un astfel de site web nu garantează suplimentar autenticitatea sa). Așadar, reținerea agravantei este posibilă doar dacă autorul utilizează suplimentar mijloace frauduloase, nume sau calități mincinoase, care să întărească aparența de veridicitate cu privire la afirmațiile sale neadevărate”, a motivat ÎCCJ.

Pedeapsă penală pentru cei care deschid fără acord conturi pe rețele de socializare pe numele altor persoane

Este vorba despre cei care creează pe numele altora conturi pe rețele de socializare și le utilizează fără permisiunea titularilor.

• ”Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului
• Făptuitorul care creează un cont/profil într-o rețea de socializare deschisă publicului, introducând numele și datele cu caracter personal reale ale altei persoane și care permit identificarea acesteia (informații, fotografii, imagini video etc.), ca fiind date referitoare la propria persoană, acționează prin încălcarea manifestării de voință a persoanei a cărei identitate și-a uzurpat-o” – potrivit ÎCCJ (decizie publicată în M.O. în 19 februarie)

Potrivit ÎCCJ, lipsa autorizării mai provine și din lipsa unei prevederi legale care i-ar permite unei persoane să îi creeze alteia un cont pe o rețea de socializare, precum și din lipsa unui permisiuni contractuale, din partea persoanei vizate de profilul creat, ca acesteia să îi fie folosite datele, în primă instanță, pentru crearea acelui profil.

Însă simpla lipsă a autorizării și datele rezultate, ca nefiind corespunzătoare adevărului, nu duc, în mod automat, la concluzia că a fost comisă o faptă infracțională.

Articolul 325 din Codul Penal prevede că:

• fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani

Distribuirea de materiale pornografice fără acord poate fi pedepsită penal, chiar dacă a fost cu consimțământ la înregistrare

Potrivit deciziei ÎCCJ, această faptă poate fi pedepsită de Codul penal ca violare a vieţii private.

• „Tipicitatea infracţiunii de violare a vieţii private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. 2 din Codul penal nu este condiţionată de deţinerea unor sunete, convorbiri sau imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de acestea sau a unei convorbiri private”, notează ÎCCJ.

Prin urmare, prezentarea unui material pornografic realizat fără drept va putea fi pedepsit cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

Decizia ICCJ are relevanţă şi pentru pornografia din răzbunare („revenge porn”).

Asistenții medicali principali, reîncadrați automat în funcția corespunzătoare studiilor superioare

Persoanele angajate în funcția de asistent medical principal, care își finalizează studiile superioare pe perioada desfășurării contractului de muncă, trebuie reîncadrate de drept în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, cu plata corespunzătoare a salariului.

• “încadrarea asistenților medicali absolvenți de studii sanitare postliceale sau superioare de scurtă durată într-o specializare de profil clinic, care au dobândit gradul de principal și, ulterior, au absolvit studii superioare de asistent medical generalist sau de moașă, în funcția corespunzătoare studiilor superioare absolvite, (…) intervine de drept, nefiind condiționată de îndeplinirea altor cerințe pentru promovarea în funcție, respectiv de încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în buget (…) și de transformarea postului avut într-un post corespunzător studiilor superioare absolvite”, potrivit ÎCCJ.

Suspendarea executării silite la contestație, doar până la soluționarea în primă instanță

Suspendarea executării silite, dacă are loc o contestație la executare, poate fi menținută doar până la soluționarea contestației la executare în primă instanță.

• „În interpretarea și aplicarea sintagmei «până la soluționarea contestației la executare» din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, suspendarea executării silite este limitată în timp până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare”, potrivit ÎCCJ
• „nu se cercetează fondul raportului juridic execuțional, ci numai aparențele motivelor de contestație la executare, care reies cât mai clar cu putință din actele dosarului. Or, soluția de respingere a contestației la executare, după administrarea probatoriului adecvat și cercetarea fondului cauzei, nu mai justifică menținerea efectului suspensiv de executare al încheierii pronunțate în temeiul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă”- ÎCCJ

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

sursă: avocatnet.ro, iccj.ro