Ce vrea să schimbe Augustin Lazăr, din funcţia de procuror general al României. Va susţine în 21 aprilie interviul la CSM pentru avizare

Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, va susţine în 21 aprilie interviul la CSM în vederea avizării numirii în funcţia de procuror general al României. Propunerea pentru numirea acestuia în funcţia de şef PÎCCJ a fost transmisă CSM, săptămâna trecută, de către ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit luni calendarul pentru examinarea propunerii ministrului Justiţiei de avizare a numirii lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Procedura avizării se desfăşoară conform dispoziţiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, art. 211 din H.C.S.M. nr.193/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, art. 40 lit. h din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, respectiv a Hotărârilor nr. 161/2011 şi nr. 105/2013 ale Secţiei pentru procurori prin care au fost stabilite criteriile, subcriteriile şi indicatorii privind standardele de evaluare a interviului şi a lucrărilor candidaţilor pentru numirea în funcţii de conducere”, se arată în comunicatul CSM.

Secţia pentru procurori a hotărât ca activităţile prevăzute în procedura de avizare a propunerii ministrului justiţiei să se desfăşoare conform următorului calendar:

Luni, 4 aprilie – punerea în dezbatere publică a proiectului de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturii;

Joi, 21 aprilie – analizarea rezultatelor demersului anterior şi intervievarea candidatului;

Vineri, 22 aprilie 2016 – transmiterea avizului către Ministerul Justiţiei.

Priorităţile şi obiectivele lui Augustin Lazăr, din funcţia de procuror general al României

În proiectul de management, Augustin Lazăr susţine că va urmări „modernizarea energică a activităţii prin dezvoltarea unui management actual, participativ şi eficient care să permită orientarea resurselor spre soluţionarea cu celeritate îndeosebi a cauzelor importante pentru societate, relevante pentru activitatea parchetelor: infracţiunile de corupţie, conflictul de interese, infracţiunile economice, evaziunea fiscală, contrabanda, infracţiunile contra patrimoniului cultural şi îmbunătăţirea indicatorilor de calitate”.

De asemenea, Lazăr susţine că  „este necesară continuarea reformei prin restructurarea micilor instanţe şi parchete izolate (în state fondatoare ale UE s-au efectuat în urmă cu 30 de ani), care generează şi majoritatea problemelor disciplinare şi de corupţie, comasarea lor în unităţi mari puse sub coordonarea unor magistraţi experimentaţi”.

Restructurarea ar permite o mai eficientă utilizare a resursei umane, printr-o încărcătură de dosare mai echilibrată pe procuror, se mai arată în proiectul de management. Astfel, consideră necesară „crearea unui corp specializat de Poliţie Judiciară la dispoziţia exclusivă a procurorului, care să lucreze sub coordonarea efectivă a acestuia, având aceleaşi priorităţi.

Lazăr se mai referă la rolul conducătorilor de structuri din parchete de a crea colective funcţionale caracterizate prin profesionalism şi spirit de echipă.

Aminteşte şi de apariţia noilor manifestări criminale comise de grupări infracţionale – de exemplu furturi cu modus operandi sofisticat – ce determină managerii judiciari să instrumenteze dosarele complexe numai în echipe operative (task force) alcătuite din procurori şi poliţişti specializaţi, coordonaţi de un procuror cu experienţă şi consiliaţi de experţi în domeniu.

Subliniază şi importanţa conduitei, a capacităţii de comunicare cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar şi administrativ, justiţiabilii, operatorii de intelligence, reprezentanţii mass-media.

AICI, integral, proiectul de management pus în dezbatere publică.

Augustin Lazăr, experienţă de 34 de ani în magistratură

Reamintim că Augustin Lazăr a fost propus în 1 aprilie de către ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Funcţia a fost vizată şi de alţi trei candidaţi: Codruţ Olaru (adjunct al procurorului general, fost procuror-şef DIICOT), Oana Schmidt-Hăineală (fost preşedinte CSM) şi Gheorghe Ivan (procuror la Parchetul ÎCCJ, fost şef DNA Galaţi).

Vezi şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, propus pentru funcția de PROCUROR GENERAL al României

Augustin Lazăr are o experiență de 34 de ani în magistratură. El a instrumentat anchetele Brăţărilor Dacice furate şi prăbuşirea avionului condus de Adrian Iovan, în Munţii Apuseni.

Născut în comuna Rădeşti din judeţul Alba, Lazăr are 58 de ani şi este profesor universitar doctor la Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia.

A preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din ianuarie 2013.

„În cadrul dialogului cu ministrul justiției, domnul procuror Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea și autoritatea necesară pentru reformarea și consolidarea Ministerului Public.

Domnul procuror Augustin Lazăr are o experiență relevantă în management judiciar, având o vechime în funcția de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcții de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat și instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea și repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internațională. Anterior, ca procuror șef la secția de anticorupție, urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acțiunea de reformare și modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituții.

În desemnarea propunerii, ministrul justiției a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experiența profesională și managerială relevantă și capacitatea decizională”, preciza ministerul Justiţiei, la data propunerii.