Cele mai neobișnuite obiceiuri de Crăciun din întreaga lume: De la mături ascunse la budincă aruncată pe tavan

Cele mai neobișnuite obiceiuri de Crăciun. În Europa și nu numai sunt o mulțime de tradiții de Crăciun, unele datând de sute de ani, altele de abia câteva decenii. Obiceiurile de Crăciun din diferite culturi arată cum sărbătoarea creștină este adaptată cu folclorul local, tradițiile locale și climatul. 

Citește și MESAJE de CRĂCIUN 2025: Urări de Sărbători pentru cei dragi. SUTE de mesaje frumoase și felicitări haioase

Europa oferă printre cele mai neobișnuite tradiții: Krampus (creatura demonică din Germania și Austria care pedepsește copiii neascultători), Caga Tió (bușteanul catalan care „defecă” daruri când e lovit cu bețe), ascunderea măturilor în Norvegia (pentru protecție împotriva vrăjitoarelor) și aruncatul budincii pe tavan în Slovacia (pentru a prezice norocul în anul viitor).

Iată câteva dintre cele mai neobișnuite obiceiuri de pe glob:

Germania și Austria - Krampus

Krampus este o figură din folclorul tradițional din Germania și Austria, asociată cu perioada Crăciunului și cu Sfântul Nicolae. El reprezintă latura întunecată a sărbătorilor de iarnă, fiind opusul simbolic al bunătății și generozității.

Krampus provine din tradițiile alpine precreștine. Numele său vine din germanul vechi „krampen”, care înseamnă gheară. În folclor, Krampus este o creatură demonică, cu coarne, blană, copite și limbă lungă, menită să îi pedepsească pe copiii neascultători.

În prezent Krampus este celebrat prin parade populare numite Krampuslauf, mai ales în Austria și sudul Germaniei.

Participanții poartă măști elaborate și costume impresionante, iar evenimentele atrag mii de spectatori. Deși pot părea înfricoșătoare, aceste parade sunt considerate manifestări culturale și turistice.

Cele mai neobișnuite obiceiuri de Crăciun: Catalonia - „Busteanul defecator”

„Bușteanul defecator” din Catalonia reprezintă o tradiție populară de Crăciun specifică acestei regiuni din Spania și este cunoscut sub numele de „Caga Tió”. Acesta este un butuc de lemn cu față zâmbitoare și ochii pictați, care poartă o căciulă tradițională catalană numită barretina.

În perioada premergătoare Crăciunului, copiii îl hrănesc în fiecare zi cu fructe, nuci și dulciuri și-l acoperă cu o pătură, pentru ca acesta să să poată aduce daruri.

În Ajunul Crăciunului sau chiar în ziua de Crăciun, copiii lovesc bușteanul cu bețe, cântând un cântec tradițional, cerându-i să „facă daruri”. Acestea apar sub pătură sub formă de dulciuri, mici jucării sau cadouri simbolice.

„Busteanul defecator” nu este o glumă modernă, ci un simbol vechi al fertilității, norocului și generozității naturii, transformat într-un ritual de Crăciun dedicat copiilor și bucuriei familiale. În cultura rurală catalană, ceea ce vine din pământ, inclusiv gunoiul de grajd, era asociat cu rodnicia și belșugul.

Caracas - Patinaj pe role până la biserică

Patinajul pe role spre biserică de Crăciun în Caracas este o tradiție populară veche, specifică capitalei Venezuelei, care simbolizează bucuria, comunitatea și apropierea de credință în perioada sărbătorilor.

În zilele dinaintea Crăciunului, în special între 16 și 24 decembrie, copiii din Caracas merg la slujbele de dimineață dedicate Nașterii Domnului patinând pe role, nu pe gheață, deoarece climatul este tropical.

În mod tradițional, unele străzi erau închise traficului auto în zori, pentru ca cei mici să poată ajunge în siguranță la biserică.

Tradiția își are originea în secolul al XIX lea și este legată de liturghiile de Crăciun numite Misa de Aguinaldo, slujbe speciale de dimineață. Patinajul a apărut ca o formă jucăușă și practică de deplasare pentru copii, într un oraș viu și cald, unde joaca în stradă făcea parte din viața zilnică.

Cele mai neobișnuite obiceiuri de Crăciun: Norvegia - Ascunderea măturii

Ascunderea maturii de Crăciun în Norvegia este o tradiție veche de iarnă, legată de credințe populare despre spirite rele și vrăjitoare. Obiceiul simbolizează protecția casei în noaptea de Crăciun.

În Norvegia, se crede că Ajunul Crăciunului coincide cu sosirea spiritelor rele și a vrăjitoarelor. Într-o încercare de a se proteja, familiile își ascund toate măturile și mopurile înainte de a merge la culcare.

Tradiția provine din folclorul scandinav precreștin. În credințele populare norvegiene, se spunea că în noaptea de Crăciun spiritele rele și vrăjitoarele ies la iveală și caută mături pentru a zbura.

Pentru a preveni acest lucru, oamenii ascundeau mătura într un loc sigur, unde nu putea fi găsită.

Scandinavia - Capre Yule

Un simbol tradițional scandinav de Crăciun, capra Yule se credea că a fost un spirit care apărea înaintea sezonului festiv pentru a se asigura că sărbătorile erau desfășurate corect.

În Evul Mediu și până în epoca modernă timpurie, Capra Yule a devenit un personaj care „aducea daruri”, înainte ca rolul să fie preluat de Moș Crăciun. Tineri costumați în capre mergeau din casă în casă, cântau colinde și primeau mâncare sau băutură, într un ritual legat de belșug și noroc.

Capra Yule își are rădăcinile în mitologia nordică precreștină. Este legată de zeul Thor, al cărui car era tras de două capre magice. În credințele vechi, capra simboliza puterea, vitalitatea și ciclurile naturii, esențiale pentru supraviețuirea comunităților nordice în timpul iernii.

În zilele noastre, caprele mici făcute din paie sunt decorațiuni populare pentru brad în toată Scandinavia.

Slovacia - Aruncatul budincii

În Slovacia, este o tradiție la cina de Crăciun ca cel mai în vârstă membru al familiei (capul familiei) să arunce o lingură de budingă tradițională (de obicei făcută din lapte, pâine, semințe de mac și ceva dulce) pe tavan sau pe un perete al casei.

Cantitatea care se lipește indică norocul pe care toată lumea ar trebui să-l primească în anul următor. Cu cât mai multă budincă rămâne lipită, cu atât se crede că anul următor va fi mai prosper.

Cele mai neobișnuite obiceiuri de Crăciun: Republica Cehă - Aruncatul pantofilor

Aruncatul pantofilor de Crăciun în Cehia este un obicei tradițional popular, practicat mai ales de fetele tinere, care simbolizează ghicitul destinului marital și speranța unui nou început în anul care urmează.

În seara de Ajun, fetele necăsătorite stau cu spatele la ușa de la intrare și aruncă un pantof peste umăr.

Modul în care cade pantoful este interpretat ca un semn al viitorului lor sentimental:

• dacă vârful pantofului este orientat spre ușă, fata se va mărita sau va pleca de acasă în anul următor;
• dacă vârful este orientat spre interior, va mai rămâne acasă și nu se va căsători încă.

Portugalia - Amintirea celor decedați

În Portugalia, în seara de Ajun, după cina de Crăciun, familiile din zonele rurale lasă masa așezată peste noapte. Pe masă rămân mâncare și un loc liber, dedicat simbolic celor morți din familie.

Tradiția se numește „consoda” și este întâlnită mai ales în nordul și centrul țării și are un caracter profund ritualic. Prin acest ritual portughezii își amintesc de cei dispăruți, afirmând că familia nu se încheie odată cu moartea, iar masa de sărbătoare este un spațiu al memoriei, protecției și continuității.

Mâncarea lăsată pe masă nu este pentru consum real, ci pentru prezența simbolică a spiritelor.

India - Copaci de mango împodobiți

În recensământul din 2011, creștinii reprezentau aproximativ 2,30% din populația Indiei. Aceasta înseamnă circa 28 milioane de oameni.

Crăciunul este sărbătorit în India într-un mod adaptat climei și culturii locale, iar în multe regiuni copacii de mango sau ramurile de mango au luat locul bradului tradițional european. Obiceiul exprimă viața, fertilitatea și continuitatea, valori profund înrădăcinate în cultura indiană.

Deoarece brazii nu cresc natural în climatul indian, oamenii folosesc:

• copaci de mango din curte
• ramuri de mango aduse în casă
• uneori bananieri sau palmieri

Acești copaci sunt împodobiți cu lumini, stele, panglici colorate și figurine creștine.

foto: imagini generate cu ajutorul AI