Centru de monitorizare şi recuperare cardiovasculară, cu componente unice în România, deschis la Târgu Mureș

Un centru de monitorizare şi recuperare cardiovasculară, cu componente unice în România, cum ar fi cardiologie sportivă şi cardio-oncologie, a fost inaugurat, miercuri, la Târgu Mureş.

Acesta este accesibil și pentru pacienții din Alba, care pot ajunte la Târgu Mureș direct pe autostradă, într-un timp foarte scurt. 

„Când am ieşit pe holul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, am spus că îmi propun să fac, şi voi reuşi să fac, un serviciu de cardiologie complexă.

Împreună cu doamna profesor Benedek Theodora şi cu toată echipa care este aici, azi închidem lanţul, am prevenire, am diagnosticul, tratamentul intervenţional, tratamentul tuturor bolilor cardiovasculare şi iată că se închide cercul cu recuperarea.

Această recuperare nu este una care să preia recuperarea altor centre, ci este una altfel, în sensul că bolnavul cu infarct miocardic va putea să redevină un membru activ al familiei şi al societăţii, ceea ce lipseşte cetăţeanului român (…).

Ceea ce inaugurăm astăzi este cu totul altceva, evaluăm boala cardiovasculară, recomandăm, avem în arsenalul de diagnostic tot ce e mai nou în lume în momentul de faţă, redăm pacientul societăţii şi îl rechemăm periodic pentru a vedea cum a evoluat”, a declarat coordonatorul centrului CardioClinic, doctorul Imre Benedek, citat de Agerpres.

Preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, profesor universitar doctor Theodora Benedek, a declarat că pacienţii cu infarct miocardic revascularizat sau infarct tratat conservator – fără stentare – necesită în perioada imediat postinfarct iniţierea unor programe de recuperare cardiovasculară care să fie continuate ulterior.

Potrivit dr. Theodora Benedek, un antrenament cardio postinfarct bine condus, sub îndrumarea unui specialist, poate ameliora supravieţuirea şi calitatea vieţii pacienţilor cu infarct miocardic şi că urmarea unui program de recuperare cardiovasculară poate reduce cu până la 30% riscul de deces la persoanele care au suferit un infarct miocardic sau o procedură intervenţională pe cord (stentare, bypass, etc).

„Statisticile arată că cei care au urmat 36 de şedinţe de recuperare au avut un risc de deces cu 47% mai mic şi un risc de reinfarctizare cu 31% mai mic decât cei care au urmat doar o şedinţă de recuperare. Societatea Europeană de Cardiologie recomandă ca un pacient care a avut un infarct miocardic recent să urmeze un program de recuperare de cel puţin 8-12 săptămâni, care să includă între 24 şi 36 de şedinţe de antrenament personalizat”, a arătat preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.

Dr. Theodora Benedek a spus că România deţine o serie de recorduri negative în privinţa bolilor cardiovasculare, unde se înregistrează o rată de mortalitate foarte mare.

Boala cardiovasculară, principala cauză de mortalitate evitabilă din România

„Boala cardiovasculară este principala cauză de deces şi principala cauză de mortalitate evitabilă, cu de 2,5 ori mai mare decât media europeană în România pentru boala cardiovasculară.

Conform datelor statistice din 2022, în România am avut peste 150.000 de decese cauzate de boli cardiovasculare, reprezentând 55% din numărul total de decese în România.

Deci nu doar că este pe primul loc, dar este şi pe primul loc cu peste jumătatea cauzelor de deces. În ceea ce priveşte comparaţia cu ţările europene, pe boala ischemică este de 2,46 de ori mai mare în România decât media europeană.

De aproape trei ori mai mare mortalitatea în România decât media europeană prin accidentul vascular cerebral. Este clar că ceva nu facem bine”, a arătat dr. Theodora Benedek.

Într-o altă statistică a Societăţii Europene de Cardiologie, a arătat doctorul, decesele din boala cardiovasculară se ridică la 64% la femei şi 51% la bărbaţi.

„Sunt statistici îngrijorătoare. Deci bolile cardiovasculare reprezintă cauza numărul unu de mortalitate în România, cauzând mai multe decese la un loc decât toate celelalte boli la un loc, inclusiv cancer şi cele înregistrate în pandemia COVID.

Comparativ cu alte ţări europene, aici ne situăm, cu cea mai mare rată de mortalitate din Europa geografică, dar la mare distanţă de alte ţări – 875 mortalitate la suta de mii de locuitori standardizată pe vârstă, următorul clasat are 586.

Suntem la foarte mare distanţă, iar conform acestei statistici avem peste 90.000 de decese pe an cauzate de infarct şi din accident vascular cerebral”, a susţinut preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.

Theodora Benedek a arătat că România are un îngrijorător trend crescător, cu o rată a mortalităţii cauzate de boală cardio-ischemică de 2,5 ori mai mare decât media europeană, deşi s-ar fi putut preveni circa 30.000 de decese.

„În anul 2020 am avut peste 30.000 de decese care le-am fi putut preveni dacă am fi făcut ceea ce trebuie pentru boala cardiovasculară.

La fel în ceea ce priveşte rata de decese tratabile (…) aproape 19.000 de decese tratabile, adică pe care le-am fi putut trata dacă am fi făcut ceea ce trebuie”, a susţinut preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune.

Între cauze, a arătat preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, ar fi lipsa programelor de prevenţie, finanţarea insuficientă, resurse umane insuficiente, care duc la un număr mic de proceduri.

În cadrul CardioClinic Târgu Mureş funcţionează şi primul centru expert de cardiologie sportivă, care oferă evaluare cardiologică specializată pentru sportivi.

Pe baza studiilor efectuate până în prezent, a arătat conducerea centrului, ghidul de cardiologie sportivă al Societăţii Europene de Cardiologie menţionează o incidenţă anuală a morţii cardiace subite de 1 la 50 la 80.000 practicanţi ai sportului, în timpul şcolii sau facultăţii, ceea ce subliniază necesitatea identificării precoce a riscului de moarte subită la sportivii de performanţă sau amatori.

La inaugurarea CardioClinic Târgu Mureş au mai participat preşedintele Grupului de Lucru de Prevenţie şi Recuperare Cardiovasculară a Societăţii Române de Cardiologie, doctor Mihaela Suceveanu, preşedintele CJAS Mureş, Rodica Biro şi numeroşi medici.

Foto: Arhivă, rol ilustrativ