Cine ar putea fi candidații la prezidențiale, la următoarele alegeri. Plecarea lui Iohannis la NATO ar declanșa anticipate

Alegerile prezidențiale se apropie. Mai sunt până atunci aproximativ 2 ani, iar partidele politice își pregătesc deja strategiile. În partidele mari au început deja și jocurile de culise pentru nominalizarea candidatului, iar taberele se poziționează. Procesul a fost accelerat și de posibilitatea demisiei lui Klaus Iohannis pentru un post de șef al NATO, ceea ce pune partidele în perspectiva unor alegeri prezidențiale anticipate. 

Klaus Iohannis nu mai poate candida, după 2 mandate în fruntea țării. Despre acesta s-a scris că se află pe lista scurtă a potențialilor viitori secretari generali ai NATO.

În cazul în care Klaus Iohannis va deveni șeful NATO în acest an, el va trebui să demisioneze din funcția de președinte al României pentru a prelua noua funcție oferită.

Acest lucru este posibil să se întâmple la data de 1 septembrie 2022, condiție în care vor trebui organizate alegeri anticipate cel târziu în noiembrie/decembrie 2022. Iohannis nu a negat această posibilitate, din contră, a spus că dacă i se va propune, se va gândi bine.

În aceste condiții, partidele trebuie să își găsească din scurt cei mai buni candidați, care ar avea șanse în competiția electorală.

PSD: Mircea Geoană, Gabriela Firea, Marcel Ciolacu

Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană este unul dintre potențialii prezidențiabili. Acesta a început o acțiune bine conturată de imagine, nu întâmplător în contextul discuțiilor despre numirea lui Iohannis la NATO.

Se poate considera că acesta știe mai multe despre cât de avansate sunt discuțiile pe acest subiect și a vrut să ia startul mai repede, inclusiv să forțeze mâna liderilor PSD (care deocamdată nu agreează susținerea sa).

PSD se pregătește în paralel de prezidențiale. Marcel Ciolacu a anunțat că președintele partidului nu trebuie să fie neapărat și candidatul la prezidențiale, în ciuda cutumei care a funcționat până acum în PSD.

Ciolacu pare a fi pregătit să facă pasul înapoi în fața altui candidat, cu șanse teoretice mai mari, cum ar fi Gabriela Firea. În realitate, sondajele de opinie publicate în ultimele luni îl arată chiar pe Ciolacu drept principala personalitate din PSD.

Într-un sondaj CURS de la începutul anului era creditat cu 27% din încrederea românilor, același procent cu premierul Nicolae Ciucă.

În partid s-a mai discutat și despre Alexandru Rafila, actualul ministru al Sănătății.

PNL: Nicolae Ciucă, favoritul președintelui Iohannis

În cazul PNL, Nicolae Ciucă pare a fi varianta susținută oficial, inclusiv de președintele Iohannis. Tot traseul acestuia din ultimul an, inclusiv înlocuirea rapidă a lui Florin Cîțu, pare a indica intenția președintelui de a-l lăsa succesor la Cotroceni.

Cu toate acestea, în ultima vreme, nemulțumirea liberalilor din teritoriu față de acesta a crescut. I se reproșează în culise apropierea prea mare de PSD, lipsa de carismă și unele măsuri luate de guvernul pe care îl conduce.

Tot în culise se discută și despre potențiali înlocuitori ai acestuia în fruntea PNL: Dan Motreanu sau Sigfried Mureșan. O altă mutare la șefia PNL ar putea însă coborî și mai mult partidul, aflat în prezent la 20 %.

AUR: George Simion, cea mai probabilă variantă

Și AUR, devenit între timp al treilea partid din România, va avea candidat. Cel mai probabil acesta va fi George Simion, cotat de unele sondaje cu 21% încredere, la doar câteva procente de Ciolacu și Ciucă.

O eventuală intrare a acestuia în turul 2 al alegerilor prezidențiale ar complica jocul politic sau, dimpotrivă, îl va simplifica după modelul din 2000. Atunci Ion Iliescu a câștigat în turul al doilea în competiție cu Corneliu Vadim Tudor, cu o largă susținere, inclusiv din partea dreptei, care l-a considera pe liderul PRM un pericol.

Simion nu și-a anunțat încă intenția de a candida.

USR și REPER tind să devină nerelevanți

USR și REPER, cele două partide care au rezultat după ruperea USR, nu par a avea prea multe șanse, în condițiile în care sondajele îi arată sub AUR, iar liderii lor par mai degrabă prinși în bulele de partid decât ancorați în realitate.

Deși atât Cătălin Drulă, cât și Dacian Cioloș au imagini relativ bune, aceștia au un bazin electoral mic, iar reprezentarea lor în teritoriu este firavă.

Este greu de crezut că vreo una dintre aceste formațiuni va putea oferi un candidat care să treacă în turul al doilea.

Laura Codruța Kovesi

Numele fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, a mai fost amintit în contextul alegerilor prezidențiale, pe când era încă în România, dar atunci a negat vreo intenție de acest fel.

Potrivit Sociopol, aceasta ar fi creditată cu 30% încredere. Rămâne însă de văzut dacă USR sau REPER îi vor propune acest lucru.

Surse foto: paginile de Facebook ale potențialilor candidați