Codul fiscal și Codul de procedură fiscală au fost aprobate de Guvern. Acestea vor fi transmise Parlamentului pentru dezbatere și aprobare

Proiectele Codului fiscal și Codului de procedură fiscală au fost aprobate în ședința de guvern de miercuri, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă.

Cele două proiecte de act normativ urmează să fie transmise Parlamentului spre dezbatere și aprobare, Senatul fiind prima Cameră sesizată în acest sens.

Proiectul Codului Fiscal prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 2016, şi la 18%, începând cu 2018.

În acelaşi timp, lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii.

Reducerea acestor taxe ar însemna însă şi un minus de 5,5 miliarde lei, impact bugetar net în 2016.

Alte aproape 1,5 miliarde de lei se vor pierde din scăderea accizelor. Proiectul prevede reducerea cu până la 20% a accizelor pentru carburanţi. Asta înseamnă un câştig de 38 de bani pe litru pentru şoferi, adică exact valoarea supraaccizei introduse în aprilie 2014.

În ceea ce privește TVA-ul, Guvernul propune în noul Cod Fiscal următoarele modificări:

– reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016;

– reducerea cotei de TVA pentru animale vii și păsări vii, din specii domestice, carne, pește, lapte, produse și subproduse lactate, ouă de păsări, legume, fructe comestibile și preparate din acestea și accesul la evenimentele sportive de la 24% în prezent la 9% începând cu 1 ianuarie 2016;

– introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016;

– reducerea cotei TVA de la 20% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018.

Citeşte şi Noul proiect de Cod Fiscal: Guvernul amână cu un an reducerea CAS, anunţând 2018 în loc de 2017. Propunerile de modificări legislative

Potrivit Guvernului, reducerea TVA este argumentată de faptul că România este a 5-a ţară din UE, în ceea ce priveşte cota standard de TVA (24%), după Ungaria, Danemarca, Croaţia şi Suedia. Totodată, încasările din TVA se situează sub creşterea nominală a VAB, iar cota efectivă a TVA este mult sub cota medie legală. Consumul privat a crescut, în medie, cu 1% anual în 2011 şi 2012, deşi veniturile salariale reale s-au majorat în medie cu 2%. De asemenea, frauda fiscală din TVA a fost mai mare după majorarea TVA, respectiv de la 3,4% din PIB în 2010 la 6,3% din PIB în 2012, după care s-a redus la 5,7% din PIB în 2013.

În ceea ce privește costurile pentru buget, generate de implementarea măsurilor, executivul estimează un impact bugetar brut de 12,3 miliarde lei în anul 2016, sume care rămân la dispoziția populaţiei şi a agenţilor economici. Printre beneficiile pentru buget se vor număra recuperarea veniturilor din TVA, contribuții sociale, impozit pe salarii, etc. în valoare de 6,8 miliarde lei. Se estimează de asemenea o creştere economică suplimentară de circa 1 pp, o creştere a numărului locurilor de muncă cu circa 150 mii în anul 2016 şi cu circa 70 mii în următorii ani și stimularea mediului de afaceri datorată îmbunătățirii fluxurilor de cash-flow, reducerea evaziunii fiscale, apreciată la încasări suplimentare anuale de 0,5 miliarde lei.

În ceea ce privește accizele, Guvernul dorește un sistem mai simplu şi mai eficient. Propuneri de modificări legislative, prevăzute în noul Cod Fiscal, se numără:

Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), astfel:

– Scăderea cu 20% a accizei la motorină ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);

– Scăderea cu 18,62% a accizei la benzină fără plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);

– Scăderea cu 16,28% a accizei la benzină cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri).

Reasezarea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice.

– Scăderea cu 15,38% a accizelor pentru bere (de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato);

– Scăderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase (de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) și cu 77,7% pentru băuturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs);

– Scăderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur).

Eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiteiului din productia internă cât si a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.

Guvernul argumentează modificările legislative prin scăderea consumului la carburanţi, băuturi alcoolice, etc. cu influenţe negative asupra veniturilor bugetare, dar şi asupra indicatorilor macroeconomici. Totodată, apariţia fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria şi Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe, constituie un alt argument, împreună cu discrepanţele constatate între veniturile bugetare colectate şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor.

Impozitul pe clădiri:

Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08 % – 0.2%, față de cota actuală 0,1 %;

Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale, va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%;

Impozitul pe teren:

Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone.

Impozitul pe mijloacele de transport: s-a introdus posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în domeniul agricol.

Competențe ale consiliilor locale:

Pot majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%;

Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, se poate majora impozitul pe teren cu până la 500%

Guvernul estimează că fospodariile cele mai sarace (30% din total gospodarii si 37% din total populatie) vor beneficia mai mult de relaxarea fiscal, deoarece ponderea alimentelor in cosul de consum este mai mare la aceste gospodarii si in plus aici regasim marea majoritatea salariatilor cu venituri mici.

De asemenea, estimează o scadere a preturilor de pana la 10% la alimente si de pana la 5% la toate produsele in general prin reducerea TVA si reducerea de accize dar si scaderea pretului la medicamente.

Daca este luată in calcul scaderile de preturi de mai sus precum si indexarea pensiilor si cresterea salariului minim se asteaptă la o crestere a puterii de cumparare de:

5-8% pentru cei cu venituri medii/mari, 10-12% pentru pensionari si 20% pentru salariatii cu venituri mici.