Comisia parlamentară specială a decis să audieze SRI şi SIE în cazul Roşia Montană. Vezi ce a dezvăluit ministrul Culturii

Membrii Comisiei parlamentare speciale au hotărât, luni, să-i audieze şi pe reprezentanţii SRI, SIE şi pe cei ai Academiei Române şi companiei RMGC în cazul raportului ce urmează să-l întocmească pentru proiectul privind Roşia Montană. La începutul acestei săptămâni, membrii comisiei au început discuţiile cu ministrul Culturii, Daniel Barbu.

„Săptămâna viitoare vom invita Ministerul Marilor Proiecte, SC Minvest SA, ministerul Economiei, RMCG, Institutul Geologic al României, Ministerul Finanţelor, Ministerul Bugetului, Ministerul Pădurilor şi Apelor, SRI şi SIE”, a spus preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov.

El a adăugat că, de asemenea, la dezbateri va fi invitat şi ministerul Dezvoltării Regionale. Vâlcov a spus că vor fi solicitate punctele de vedere ale Academiei Române, BOR, Bisericii Greco-Catolică, Bisericii Reformate, Bisericii Romano-Catolice, Bisericii Unitariene. „Vom solicita puncte de vedere de la BNR, ASE, Uniunea Arhitecţilor din România”, a spus Vâlcov. El a precizat că membrii Comisiei au decis ca toate audierile să fie publice, presa urmând a avea acces la acestea.

„Vrem să vedem dacă acele suspiciuni care au apărut şi în presă legate de bonitatea firmei, legate de posibila influenţă a unor factori decidenţi, sunt reale sau nu. Cred că mai bine decât SRI şi SIE nimeni nu ştie”, a spus Vâlcov. El a precizat că miniştrii Marilor Proiecte, Dan Şova, şi Justiţiei, Robert Cazanciuc, care urmează să vină la dezbateri în faţa Comisiei, vor fi întrebaţi dacă membrii Comisiei vor putea avea acces şi la licenţa de exploatare a RMGC. „Nu am discutat despre licenţa de exploatare. Vor veni ministrul Marilor Proiecte şi ministrul Justiţiei şi îi vom întreba dacă putem avea acces la licenţă. Noi nu am avut până azi acces nici la avizele date de către ministere. Am solicitat şi ministerului Culturii, şi ministerului Justiţiei să ne pună aceste avize la dispoziţie”, a spus Vâlcov.

În discuţiile cu membrii comisiei parlamentare speciale, ministrul Daniel Barbu a dezvăluit că, dacă acordul cu RMGC va fi respectat, Roşia Montană ar putea intra pe lista de patrimoniu UNESCO în circa 10-12 ani.

Acesta susţine că, până în 2001 – an în care s-a semnat licenţa de exploatare “în favoarea unei companii ce a ajuns celebră între timp în spaţiul public românesc” -, nimeni nu a fost preocupat de situaţia patrimoniului de la Roşia Montană. Pe vremea ministrului Răzvan Theodorescu, s-a elaborat un program naţional de cercetare şi conservare a patrimoniului, finanţat din fonduri publice, până în 2007, iar acordul de licenţă din 2001 nu cuprindea garaţii privind patrimoniul, a mai precizat Barbu. După 2007, finanţarea lucrărilor de protejare a patrimoniului a fost preluată de companie. Din 2001 au lucrat 368 de specialişti la Roşia Montană, arhitecţi, geologi, istorici.

Ministrul a descris despre ce patrimoniu este vorba la Roşia Montană: 300 de case, 41 lăcaşuri de cult care sunt clasate monumente istorice de grupa B. Romanii au exploatat pentru prima dată aurul la Roşia Montană acum 1900 de ani, timp ce circa 160 de ani, apoi exploatarea a fost abandonată, fiind reluată sporadic în evul mediu. Autorităţile austriece au închis unele galerii şi au deschis unele noi, în anii 50 au fost reluate de către autorităţile socialiste, pentru aproape două decenii. Ministrul a amintit că acestea “au lăsat un dezastru ecologic acolo”.

Alte precizări ale ministrului:

– ministerul şi-a formulat poziţia, pe care o veţi găsi şi în acordul cu compania şi în proiectul de lege trimis de către Guvern Parlamentului. O parte din cei 368 de specialişti care şi-au expus opinia în cazul proiectului de la Roşia Montană se află azi printre cei care protestează. Din motive pe care premiteţi-mi să nu le menţionez şi-au schimbat opinia, se întâmplă. Ministerul şi-a formulat poziţia răspunzând unei sarcini de Guvern, aceea de a asigura ca acordul cu RMGG încheiat la sfârşitul anilor 90 să fie modernizat, să fie adus la standardele secolului 21 şi să ne asigurăm că tot ceea ce înseanmă patrimoniu naţional să nu se afle sub niciun fel de pericol. Prevederile legale româneşti nu sunt încalcate, acestea sunt încorporate în textul acordului.

– am renegociat conservarea şi muzeificarea a 7 km de galerii romane printre care Cătălina, Piatra Corbului. Se va face un parc arheologic de 400 h în jurul unui mormant roman, un alt sit de 18 h care va proteja un sat în Carpen şi ansamblul de locuinţe. De asemenea, compania va face un parc de arheologie industrială pe malul lacului în care se vor expune tehnologiile de exploatare a aurului din epoca romana până la cea socialistă. Ultima garanţie, întreaga localitate istorică de 137 ha va fi declarată zona arheologică protejată. Compania se angajezează să restaureze nu numai cele 41 de imobile istorice, ci şi clădirile şi cimitirul vor intra în aria de protecţie.

surse: hotnews, realitatea