Congresul Spiritualităţii Româneşti la Alba Iulia. Analiza societăţii civile şi proiectul Centenarului Marii Uniri. Apel la solidaritatea naţiunii române

Reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din peste 20 de ţări participă în aceste zile la a XVII-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti organizat la Alba Iulia. Evenimentul desfăşurat cu ocazia Zilei Naţionale şi împlinirea a 95 de ani de la Marea Unire coincide cu marcarea a 20 de ani de la fondarea acestui congres. Discuţiile românilor de pretutindeni sunt axate în principal pe ideea de unitate și solidaritate națională, de promovare a conștiinței românității asociată conștiinței europene, în contexul problemelor cu care se confruntă societatea civilă românească şi comunităţile din Diaspora. Congresul a aprobat un proiect al Centenarului Unirii.

Într-un bilanț al celor 20 de ani de existenţă a Congresului, se precizează că aceste întâlniri au urmărit ca prim obiectiv trecerea în revistă a situației comunităților românești din întreaga lume, a problemelor cu care se confruntă în ideea de a-i sprijini păstrarea și afirmarea identității lor etnice, lingvistice, religioase și culturale şi că asupra întregului complex de probleme concrete au fost sesizate oficialitățile, guvernul, partidele politice, diferite instituții și oficialități. „În general, s-a atras atenția asupra problemelor grave cu care se confruntă românii din Serbia (Valea Timocului), Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova (Transnistria)”, se mai precizează în textul rezoluţiei.

În cadrul Congreselor și Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni au fost organizate numeroase manifestări menite să dinamizeze și să eficientizeze activitatea legăturilor dintre Comunitățile românești, mai buna cunoaștere a istoriei românilor și marilor personalități: simpozioane, editări și lansări de carte, expoziții, dezveliri de statui și plăci comemorative, concerte, pelerinaje la locurile istorice. Însă participanţii la congres regretă că nu a fost realizată instituționalizarea Congresului și solicită stabilirea unui buget și din partea Guvernului României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, punerea la dispoziție a unor spații necesare la Alba Iulia și restituirea clădirii Ligii Culturale, extinderea activității pe parcursul întregului an, încurajarea unor relații constructive cu factorii de răspundere, cu oficialitățile și cu organizațiile asemănătoare. De asemenea, consideră că „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu-și împlinește obiectivele pentru care a fost constituit, nu numai că la această întrunire nu a sprijinit evenimentul creat tocmai cu sprijinul social-democrației (fiind prezenți în două rânduri președintele Ion Iliescu și Adrian Năstase), dar lăsând de izbeliște comunitățile din jurul României – cele mai greu lovite”. Participanții la Congres salută parafarea de la Vilnius a Acordului de integrare europeană și de liber schimb a Republicii Moldova și declară că vor sprijini pașii următori pe care îi prevede procesul de integrare.

Proiectul Centenarului Marii Uniri

Congresul Spiritualității Românești, la întrunirea lui dedicată împlinirii a 20 de ani de la fondare, a aprobat un Proiect al Centenarului Marii Uniri, despre care consideră că trebuie inclus într-un program al Guvernului României, „care trebuie lansat de pe acum pentru a putea fi împlinit în următorii 5 ani”, pentru că „toți românii, din țară și de pe întregul glob, așteaptă de la politicieni și administratori să împlinească numeroase probleme privind viața materială a oamenilor și starea generală a națiunii”, precizează participanţii la congres.

Obiectivele propuse de Congresul Spiritualității Românești în proiectul Centenarului Marii Uniri:

„1. Realizarea Autostrăzii Nădlac – Vama Veche, miraculos însemn al Centenarului, întrucât va străbate România mare și a celei care să lege Bucureștiul de Chișinău în amintirea Unirii istorice a Basarabiei, care s-a unit cea dintâi cu Țara mamă.

2. Inițierea și desfășurarea unui Concurs Marea Unire prin care să se stimuleze valorile literar-artistice ale românilor din întreaga lume. Întrecerea va fi realizată pe etape, finala având loc în preajma lui 1 Decembrie 2018, la București.

3. Organizări ale unor serbări populare în orașele care au contribuit la înfăptuirea Unirii, în toate municipiile, în universități, școli, cazărmi, precum și la Chișinău și Cernăuți, așezări înfăptuitoare ale actului istoric.

4. Oficierea de slujbe și însoțirea lor cu bătaia clopotelor bisericești luni, 1 Decembrie 2018, la aceeași oră, 12.00, pentru a se marca unitar evenimentul.

5. Dezvelirea Monumentului Național al Unirii de la Alba Iulia, a unor monumente, busturi, plăci memoriale la Iași, Arad, Craiova, București, Constanța, Cluj, Cernăuți, Chișinău, și în alte locuri.

6. Realizarea Monumentului Internațional al Împăcării Ecumenice, dedicat legăturilor Suveranului Pontif  Ioan Paul al II-lea și P.F. Părinte Patriarh Teoctist la Craiova și Cracovia, localități legate de cei doi prelați.

7. Publicarea documentelor fundamentale dedicate unității și unirii neamului românesc, a Enciclopediei Unirii, a altor istorii privind evenimentul și recunoașterea lui internațională, a altor lucruri semnificative și albume privind localitățile care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri.

8. Baterea medaliei, plachetei, trofeului, altor însemne (cocarde, insigne, bannere) dedicate evenimentului.

9. Realizarea unui documentar artistic serial de televiziune.

10. Omagieri la toate ambasadele României din lume, pentru marcarea evenimentului cu o desfășurare specială în Franța, Anglia, Italia, Germania, Rusia, SUA, ș.a., unde vor fi susținute conferințe istorice, simpozioane, spectacole cu participarea unor mari personalități. Cu acest prilej, pe unele clădiri vor fi așezate plăci memoriale în limba română și a țării respective pentru consemnarea momentului istoric.

11. Cu acest prilej vor fi onorate importante personalități din țară și din lume, pentru rolul lor în susținerea României  cu ordinul de stat și se va crea Medalia Unirii.

12. Marcarea în mijloacele media a evenimentului și asigurarea propagandei externe.”

Apel la solidaritatea naţiunii române

„În ultimii ani și, mai ales, în perioada guvernamentală actuală, Națiunea Română este dominată și devigorată de puternice contradicții și dispute sterile, uneori insurmontabile, care afectează personalitatea, demnitatea, autoritatea și responsabilitatea acesteia, pentru prezentul și viitorul României”, susţin reprezentanţii participanţi la Congres. Amintesc de confruntări ireconciliabile dintre „factorii politici, dintre exponenții aleși ai Națiunii, din Parlament, Guvern, presă, viața socială și, nu în ultimul rând, în Spiritualitatea națională” şi că „disputa inadmisibilă între Organismele fundamentale ale Statului Național Unitar, respectiv Parlament și Guvern, pe de o parte, și Președinția Statului, pe de altă parte, a determinat o depreciere regretabilă a autorității acestora, pe plan intern și, mai ales, internațional, al interrelațiilor cu Uniunea Europeană”. De asemenea, „aceste disensiuni multiple dintre instituțiile centrale ale statului au condus, au creat condiții propice, permisibile organelor diriguitoare ale Uniunii Europene, să intervină ex abrupto, în procesul de guvernare și decizional al României, să impună normative de guvernare Pro Domo, de către Consiliul European condus de José Manuel Barroso, ceea ce a încălcat grav Suveranitatea Națională”.

Astfel, „România contemporană postdecembristă are nevoie stringentă de Unitate și Solidaritate Națională, pentru a evita unele consecințe nocive pentru evoluția și existența sa” şi consideră necesară promovarea acesteia pe baza unei Agende cu măsuri care să „ocrotească, să salvgardeze și să promoveze interesele naționale majore”, în domeniile vieții politice, economiei, spirituale, național-culturale ale politicii externe etc.

Sursele citate consideră necesară „respectarea riguroasă a separațiunii puterilor în stat și evitarea imixtiunilor de orice natură în competențele altei puteri; restabilirea plenară a autorității constituționale a Parlamentului și Instituției Prezidențiale; optimizarea relațiilor Curții Constituționale cu Parlamentul și Guvernul; organizarea unui Referendum privind oportunitatea modificării Constituției și a Regionalizării. Se impune, de asemenea, adoptarea unei Agende de către factorii politici guvernamentali și din opoziție, de către societatea civilă, cu privire la redefinirea, reconsiderarea relațiilor României cu Uniunea Europeană, în ceea ce privește respectarea riguroasă a suveranității naționale, în cadrul deciziilor adoptate și a dialogului cu organismele acesteia în problema aderării României la Spațiul Schengen”.

În documentul „Apel la solidaritatea naţiunii române” se mai fa referiri la:

– „un consens de amplitudine al Națiunii Române legătură cu politica statului român, în problema minorității maghiare, pentru respingerea definitivă, pe baza legalității, a constituționalismului și a normelor europene, a revendicărilor (…) privind dubla cetățenie, predarea limbii române în școlile maghiare, arborarea însemnelor naționale și, mai ales, autonomia Ținutului secuiesc”

– promovarea solidarităţii naționale „cu perseverență și judiciozitate în ceea ce privește elaborarea și aplicarea proiectelor privind situația românilor dinafara granițelor, a obținerii cetățeniei, revigorarea conștiinței lor naționale și sprijinirea consistentă a proiectelor privind activitatea școlilor, bisericilor, instituțiilor de cultură etc. românești, din statele vecine sau Diaspora, a publicațiilor în limba română, fără imixtiunea factorilor politici din țară”

– în domeniul economic, „găsirea unei soluții viabile, în consens cu interesele naționale privind exploatarea minereurilor de la Roșia Montană și alte localități, a gazelor de șist, privatizarea prin licitație perfect legală a unor obiective economice, nu la comanda și pe baza indicațiilor, normativelor și intereselor FNI, a Băncii Mondiale etc., ci în funcție doar de oportunitatea acestora, de interesele și avantajele părții române, fără presiuni externe”

– publicarea unor „lucrări elocvente, privind locul și rolul românilor, al unor personalități emblematice în Istoria, Cultura și Civilizația Europeană, în spiritualitatea universală, prezența prestigioasă a specialiștilor români în laboratoarele NASA, numărul impresionant al laureaților români elevi și studenți, la concursurile internaționale pe discipline etc.”

– reformarea optimă a învățământului românesc, „reformă în care să se implice cărturari competenți, din toate structurile științei și educației, care să îmbine judicios Tradiția cu Modernitatea, să promoveze Valorile, Inteligența națională”.

Vicepreşedintele Colegiului Director al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, general în rezervă Mircea Chelaru, precizează într-o Declarație a Congresului Spiritualităţii Româneşti cu privire la starea morală a Societăţii Româneşti că participanţii se vor adresa tuturor instituţiilor statului, precum şi bisericilor şi cultelor religioase din România pentru elaborarea unei strategii comune în sensul unei atente şi responsabile analize a „mediului actual de desfăşurare a vieţii publice, intervenind rapid şi corectiv pentru eliminarea tuturor surselor care pot produce pervertirea simţurilor şi a legilor naturale, pentru suprimarea programelor de orice natură care, prin sugestie şi contaminare imagologică, produc distrugerea simbolică a identităţilor specifice şi falsifică prin substituire esenţele noastre tradiţionale”.