Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Contribuția părinţilor pentru copiii înscrişi la creşă, pe masa consilierilor locali din Alba Iulia. Acte necesare înscrierii și condiții de departajare


Publicat

cresaÎn ședința Consiliului Local al municipiului Alba Iulia de vineri, 22 mai, aleșii locali vor aproba costul mediu lunar de întreținere și a contribuției părinților sau reprezentanților legali pentru copiii care frecventează creșele din subordinea Direcției Creșe și criteriile de punctare a cererilor de înscriere în creșele din municipiul Alba Iulia.

Potrivit Legii 263/2007, „înscrierea copiilor la creșă este realizată în temeiul unei solicitări scrise din partea părinților/reprezentanților legali ai copiilor, în ordinea datei de depunere a cererilor și în conformitate cu numărul de locuri aprobate, pentru sistemul public”.

De asemenea, tot potrivit prevederilor legale, ”în instituțiile publice, condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească copiii la intrarea în colectivitate, părinții/reprezentanții legali, precum și prioritatea cazurilor sociale, în funcție de numărul maxim de locuri aprobate, se stabilesc prin hotărâre a consiliului local în subordinea căruia se află administrația creșei”.

Potrivit proiectului supus aprobării, cuantumul costului mediu lunar de întreținere pentru copiii care frecventează creșele din cadrul Direcției Creșe va fi de 803,25 lei/copil/lună respectiv 38,25 lei/copil/zi.

Valoarea contribuției părinților / reprezentanților legali ai căror copii beneficiază de serviciile creșelor din subordinea Direcției Creșe se stabilește după cum urmează:

– pentru părinții / reprezentanții legali care au un singur copil în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat peste 700 lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 7,65 lei/copil/zi, rotunjit la 8 lei

– pentru părinții / reprezentanții legali care au doi sau mai mulți copii în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat peste 700 lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 3,82 lei/copil/zi, rotunjit la 4 lei

– pentru părinții/ reprezentanții legali care au un singur copil în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat între 225 și 699 lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 3,82 lei/copil/zi, rotunjit la 4 lei

– pentru părinții / reprezentanții legali care au doi sau mai mulți copii în familie și au un venit mediu lunar brut cumulat între 225 și 699 lei, cuantumul contribuției zilnice va fi de 1,91 lei/copil/zi, rotunjit la 2 lei

Diferența dintre contribuția zilnică a părinților/reprezentanților legali și alocația zilnică de hrană (în cuantum de 12 lei/copil/zi) va fi suportată de bugetul local.

Acte necesare înscrierii copilului în creșă:

1. Cererea de înscriere – solicitanții depun o singură cerere cu o singură opțiune;

2. Copie de pe certificatul naștere al copilului;

3. Copie de pe actele de identitate ale părinților sau reprezentanților legali, certificatele de naștere ale fraților minori și, după caz, copie a hotărârii de plasament sau de încredințare în vederea adopției;

4. Adeverința de venituri brute pe ultimele 6 luni, pentru fiecare dintre părinți sau reprezentanți legali, cu precizarea valabilității contractului de muncă;

5. Adeverința de la medicul de familie, în care să se menționeze că respectivul copil este sănătos clinic și apt pentru intrarea în creșă;

6. Adeverință de la facultate (cu mențiunea că este student la zi);

7. Certificatul de deces/sentință de divorț, definitivă și irevocabilă, pentru părintele unic/hotărâre de plasament;

8. Adeverință pentru copiii (frații) care frecventează grădinița în apropiere (Grădinița cu program prelungit nr. 13 sau 14);

9. Sentința de încredințare copii, de stabilire a pensiei alimentare, definitivă și irevocabilă;

10. Certificatul fiscal de la Direcția de Venituri care să ateste că nu au datorii restante (inclusiv amenzi) la ultimul terment de plată a anului în curs – respectiv 31 martie;

11. Act doveditor privind suspendarea raportului de muncă;

12. Decizia privind aprobarea acordării dreptului privind indemnizația pentru creșterea copilului;

13. Copia după certificatul de căsătorie;

14. Orice act care dovedește uniunea consensuală;

15. Declarație de la notar cu privire la veniturile realizate în străinătate (unde este cazul);

16. Alte acte justificative în funcție de situația descrisă în cerere, pentru a putea beneficia de punctajul aflat în criterii.

Pentru locurile sociale se depune și certificatul de încadrare în gradul grav de handicap și acte care să demonstreze situația de urgență sau, după caz, situația în care copilul este cu risc de separare de familie/abandon.

Condițiile de acces în creșă pentru cazurile sociale

Criterile privind accesul în creșe pentru cazurile sociale se aprobă dacă se încadrează în una din situațiile:

1. Venit de până la 142 lei/membru de familie și să se afle în evidența Direcției de Asistență Socială Alba Iulia cu următoarele beneficii de asistență socială: VMG, ASF, Cantina, beneficiar al serviciilor Centrului pentru adăpostire a victimelor violenței în familie pe perioada instituționalizării părintelui, ambii părinți/părintele unic proveniți din instituții de ocrotire;

2. Un membru de familie (părinte, copil) încadrați în gradul grav de handicap;

3. Situații de urgență (exemplu moartea subită a părinților/reprezentanților legali, accidente);

4. Situații de abandon / separare de familie.

Pentru toate cazurile sociale se efectuează anchetă socială. După încadrarea într-unul din cazuri și efectuarea anchetei sociale, dacă se depășește numărul de locuri pentru cazurile sociale aprobate se aplică criteriile privind punctarea cererilor de înscriere a copiilor în creșele municipiului Alba Iulia.

Criterii de departajare:

– Ambii părinți/părintele unic să aibă loc de muncă/student la zi – 10 puncte;

– Un părinte lucrează iar al doilea fără loc de muncă/cu raportul de muncă suspendat sau părinte unic cu raport de muncă suspendat – 5 puncte;

– Ambii părinți fără loc de muncă/părinte unic fără loc de muncă – 0 puncte;

– Situația familială: familie monoparentală – 10 puncte, familie biparentală (căsătoriți, uniune consensuală) – 5 puncte;

– Numărul de copii în întreținere: un copil – 2 puncte , doi copii – 4 puncte, trei copii sau mai mulți – 6 puncte;

– Frați care frecventează deja creșa sau grădinița care funcționează în imediata apropiere/aceeași clădire cu creșa – 3 puncte;

– Copii gemeni/tripleți (se va completa câte un dosar pentru fiecare copil) – 5 puncte;

– Solicitanții să nu aibă datorii restante (inclusiv amenzi) la ultimul termen de plată a anului în curs – 5 puncte;

Criteriile de departajare se vor aplica doar în cazul în care numărul de solicitări va depăși numărul de locuri disponibile pentru înscrieri. Pentru departajarea celor care au același punctaj se va ține cont de ordinea datei de depunere a cererilor.

Condiții eliminatorii:

Nu se vor înscrie în creșă copiii la care unul dintre părinți se află în concediu pentru creșterea copilului în situația următoare: copii care împlinesc vârsta de 1 an sau 2 ani, în funcție de opțiunea aleasă, începând cu luna martie a anului școlar nu vor putea fi înscriși în creșe în anul respectiv.

Nu se vor lua în calcul cererile părinților (ambii părinți/părinte unic), care nu au domiciliul/reședința în municipiul Alba Iulia și au prioritate cererile părinților/reprezentanților legali care au domiciliul cât mai apropiat de creșa unde se solicită înscrierea copilului.

Nu se vor înscrie în creșă copii pentru care medicul de familie nu eliberează adeverință medicală cu textul sănătos clinic și apt pentru intrare în creșă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

44 de ani de la marele cutremur din 1977. În mai puțin de un minut au fost distruse 35000 de locuințe. Radiografia unui dezastru

Publicat

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Patru din zece români și-au redus consumul de carne. Câți spun că țin post. Studiu

Publicat

Patru din zece români spun că și-au redus consumul de carne în ultimele 12 luni, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post, potrivit unui studiu.

92% din consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămâna, cel puţin. Cu toate acestea, nu sunt puţini nici cei care susţin că şi-au redus consumul de carne în ultimul an (39%).

“Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele 4 săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – şi asta nu ca opţiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu şi lung, cu aceşti potenţiali consumatori”, declară Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România.

Şi pentru că se apropie Postul Paştelui, tot din studiu aflăm că 36% din respondenţi susţin că ţin post din când în când, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

9 din 10 români cumpără carne cel puţin o dată pe săptămână.

Tinerii cumpără carne cu o frecvenţa mai mare comparativ cu cei mai în vârstă. La cea mai recentă achiziţie, 87% dintre cumpărătorii de carne declara că au cumpărat carne neprocesată în timp ce 36% au au optat pentru mezeluri. Diferenţa dintre cele două categorii de carne este mai vizibilă în rândul celor mai în vârstă (45-59 de ani).

91% dintre aceştia au optat pentru carne neprocesată la ultima cumpărătură, pe când doar 33% pentru mezeluri.

Preferinţele faţă de tipul de carne variază tot în funcţie de vârstă. Există o probabilitate mai mare ca cei tineri să cumpere carne din pui (79% din cumpărătorii de 18 – 24 de ani) în timp ce categoria celor mai în vârstă să aleagă mai des carne de porc (72% din cumpărătorii de 45-59 de ani).

În ceea ce priveşte capacitatea de a influenţa alegerea magazinului, carnea neprocesata este în top, 67% dintre cumpărători spunând că acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde să meargă la cumpărături.

Carnea gătită în casă este consumată cel mai des (75%) şi pare că ocupă un loc central în meniul zilnic al românilor. Originea locală inspiră calitate ridicată în categoria “food”, în general, şi în legătură cu carnea în special.

Studiul s-a desfăşurat online, în perioada octombrie- noiembrie 2020. Eşantionul cuprinde 1000 de respondenţi, utilizatori de internet, din mediul urban, cu vârstă cuprinsă între 18-59 de ani.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 81 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba au fost înregistrate 81 de cazuri noi COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba miercuri, 3 martie.

De la începutul pandemiei, 15.831 de persoane au fost confirmate pozitiv în județul Alba. Dintre acestea, 14412 de persoane au fost declarate vindecate. De asemenea s-au înregistrat 425 decese.

Marți, în Alba au fost prelucrat 744 probe (387 la SJU si 357 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 172979.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (54 cazuri noi)

Alba Iulia – 25

Aiud – 10

Sebeș – 6

Blaj – 4

Cugir – 4

Ocna Mureș – 4

Câmpeni – 1

Rural (27 cazuri noi)

Ighiu – 3

Lunca Mureșului – 3

Mihalț – 3

Unirea – 3

Valea Lungă – 3

Șona – 2

Șugag – 2

Cricău – 1

Doștat – 1

Jidvei – 1

Pianu – 1

Rădești – 1

Sâncel – 1

Șibot – 1

Vințu de Jos – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (17 februarie – 2 martie) 2,35 (anterior 2,38).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 417 cazuri – 5,45 (anterior 5,58)

Teiuș – 18 cazuri – 2,48 (anterior 3,16)

Sebeș – 100 cazuri – 3,04 (anterior 3,34)

Aiud – 38 cazuri – 1,49 (anterior 1,46)

Cugir – 31 cazuri – 1,20 (anterior 1,28)

Ocna Mureș – 19 cazuri – 1,36 (anterior 1,14)

Blaj – 26 cazuri – 1,25 (anterior 1,30)

Abrud – 5 cazuri – 0,95 (anterior 0,95)

Câmpeni – 5 cazuri – 0,67 (anterior 0,54)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,52)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 30 cazuri – 11,39 (anterior 11,39)

Mihalț – 23 cazuri – 7,02 (anterior 6,11)

Ponor – 4 cazuri – 5,86 (anterior 5,86)

Doștat – 4 cazuri – 3,91 (anterior 2,93)

Unirea – 15 cazuri – 3,04 (anterior 2,43)

Crăciunelu de Jos – 6 cazuri – 2,80 (anterior 2,80)

Lunca Mureșului – 7 cazuri – 2,71 (anterior 1,93)

Berghin – 5 cazuri – 2,61 (anterior 2,61)

Valea Lungă – 8 cazuri – 2,52 (anterior 1,58)

Pianu – 9 cazuri – 2,51 (anterior 2,23)

Cricău – 5 cazuri – 2,49 (anterior 2,49)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Ciugud – 8 cazuri – 2,45 (anterior 2,76)

Rădești – 3 cazuri – 2,30 (anterior 2,30)

Lopadea Nouă – 6 cazuri – 2,29 (anterior 2,29)

Șibot – 5 cazuri – 2,05 (anterior 2,05)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Apel al autorităților: Persoanele care nu pot ajunge să facă vaccinul, să anunțe. Nici o doză nu trebuie irosită

Publicat

Andrei Baciu, vicepreşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare, a declarat că dozele de vaccin sunt limitate și nu trebuie irosite. De aceea, persoanele care nu se pot prezenta la centrele de vaccinare când sunt programate, sunt rugate să anunțe acest lucru.

Potrivit procedurilor, dacă rămân doze de vaccin împotriva Covid-19 care nu sunt folosite, personalul din centrele de vaccinare trebuie să sune persoane programate în zilele următoare.

Prioritate trebuie să aibă, însă, persoanele vulnerabile, care sunt imunizate în etapa a II-a a campaniei de vaccinare, a declarat Andrei Baciu.

„Cred că în fiecare centru de vaccinare s-a întâmplat o astfel de situație. Știm ce trebuie să facem, apelăm pe cineva de-a doua zi. Nu vrem să aruncăm doze sub nicio formă”, a spus acesta.

Astfel, persoanele care nu se pot prezenta în ziua și la ora la care au fost programate la vaccinare pot suna la call center, la numărul 021.414.442. Acestea vor fi, de asemenea, reprogramate.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate