Eveniment
Controlul care ”scufundă” conducerea de la ”Apele Române”. Diana Buzoianu: Banii europeni pentru baraje și diguri, pierduți
Controlul care ”scufundă” conducerea de la ”Apele Române”: Peste 450 de milioane de euro din fonduri europene s-au pierdut, iar investițiile vitale pentru protecția împotriva inundațiilor au fost blocate din cauza unei gestionări defectuoase la Administrația Națională „Apele Române”. Controlul dispus de ministra Mediului, Diana Buzoianu, a scos la iveală întârzieri majore, lipsă de coordonare și decizii abuzive prin care sute de angajați au primit sporuri pentru fonduri europene pentru proiecte pierdute. Ministerul promite o reformă amplă și o reorganizare totală a sistemului.
Verificările au fost dispuse de ministra Diana Buzoianu, în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene, potrivit Mediafax.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații.
Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte.
Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat Diana Buzoianu.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investiții, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.
Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor – baraje și diguri – cu o valoare inițială de 340 de milioane de euro, a fost diminuat cu 90%.
Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri prevăzuți, au rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro.
Controlul a constatat întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială.
În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%.
În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.
„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați care au fost recompensați fără rezultate.
Nu putem vorbi despre performanță atâta timp cât proiectele nu există în realitate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a declarat ministra Mediului.
Controlul care scufundă conducerea de la ”Apele Române”: Propuneri
În urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR.
Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, acolo unde există nevoia reală de expertiză.
Din peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri pentru activități de proiecte, cel mult 100 vor rămâne implicați în implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor care au rămas neacoperite.
În paralel, se va introduce un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru.
Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
pilu
joi, 23.10.2025 at 15:53
Așa-i cu PSD-iștii ăștia, numai gura e de ei, în rest semnează state de plată enorme.
iobag
joi, 23.10.2025 at 22:04
Normal ca 500 de angajati nu au reusit sa faca nici macar un singur proiect de dig sau baraj, ca doar s-au pus toti manageri de fonduri. Nu au mai avut loc si de un expert care sa chiar intocmeasca proiectele alea. Plm, pentru cati bani au luat astia 500 sa nu faca nimic, puteam aduce linistiti cel mai bun expert din lume in domeniu, sa faca singur toate proiectele alea.
Asa e la noi in Romanica. Cand e rost de impartit bani fara niciun fel de raspundere, imediat se aduna vulturii la ciolan.
Reducerea angajatilor de la 500 la 100 nu e de ajuns. Ar trebui sa se autosesizeze DNA si DIICOT sa ii investigheze la sange pe aia 500.
Vlad
joi, 23.10.2025 at 23:15
Putea fi salvată și Salina Praid?
Sindicatul SMAR, dirijat si de Ovidiu și Ramona Ianculescu, a reacționat violent și ostil împotriva măsurilor și declarațiilor făcute de Diana Buzoianu, imediat ce aceasta a început să verifice neregulile evidente: sporuri ilegale, nepotisme și folosirea utilajelor instituției în scopuri strict personale, inclusiv la domiciliul socrului lui Ianculescu. În loc să răspundă public și transparent acestor acuzații grave, SMAR a preferat să lanseze plângeri neîntemeiate, menite doar să intimideze și să deturneze atenția. Toate sesizările formulate de Ianculescu s-au încheiat cu clasări, achitări sau cu simple campanii de denigrare în mediul online, fără nicio probă reală.
Ascensiunea lui Ovidiu Ianculescu nu are absolut nicio legătură cu meritul profesional. A fost numit „din pix” — șef de formație, șef de sistem, inginer șef — fără experiență reală în gospodărirea apelor, fără performanțe, fără rezultate. În 2020, Ianculescu a pozat în „eroul plângăreț” al presei, victimizându-se după pierderea temporară a funcției, deși în realitate nu a plecat niciodată din sistem și a fost promovat ulterior cu sprijinul nașului său, Cristian Bratanovici, fost Vicepreședinte PSD Mureș.
Bratanovici, fost director ABA Mureș și fost director adjunct al Administrația Națională Apele Române, a fost condamnat definitiv de Direcția Națională Anticorupție pentru luare de mită — 100.000 lei. Este proprietarul pensiunii Casa Brata din Praid, unde au lucrat inclusiv angajați ai SGA Mureș, structură condusă chiar de finul său, Ianculescu.
Rețeaua construită de aceștia a fost una de tip familial, nu profesională. Funcțiile-cheie au fost împărțite între rude, soți, nași și apropiați. Ramona Ianculescu lucrează și ea în Apele Române Mureș, consolidând o structură internă bazată pe protecție și interese, nu pe competență și integritate.
Lipsa totală de profesionalism s-a văzut limpede în cazul Salina Praid. Lucrările hidrotehnice efectuate sub coordonarea SGA Mureș au fost declarate „bine făcute”, dar infiltrațiile au reapărut în mai puțin de un an. În 2024, Ianculescu a prezentat ca „soluție profesionistă” un simplu bypass provizoriu al pârâului Corund — o improvizație, nu o lucrare reală. În 2025, salina s-a confruntat din nou cu inundații masive. Cu toate acestea, nu a fost deschisă nicio anchetă publică serioasă privind activitatea SGA Mureș. Nepotismul, lipsa de competență și folosirea instituției în scopuri personale au contribuit direct la acest eșec rușinos.
Astăzi, Ovidiu Ianculescu este în continuare director la Apele Române Mureș, cu declarația de avere completată în mai 2024, cu soția angajată în instituție și cu rețeaua lui de influență intactă. În tot acest timp, Salina Praid rămâne un exemplu rușinos al protecției de clan și al eșecului managerial total.
Ce s-a întâmplat cu dosarul de la DNA Târgu Mureș în care Ovidiu Ianculescu avea calitatea de inculpat?
Ce se întâmplă cu toți salariații Salinei Praid care au rămas fără locuri de muncă din cauza neglijenței celor de la SGA Mureș?
Să se analizeze declarațiile din presă a “directorului” Ovidiu Ianculescu din anul 2024 care a ignorat un risc major cunoscut prin faptul ca avea cunoștință de infiltrațiile pârâului Corund în Salina Praid, această situație este bine documentată în studii hidrogeologice și nu reprezintă un fenomen nou sau imprevizibil.
Deși în 2024 s-au făcut declarații publice privind „măsuri urgente”, în realitate nu s-a realizat nicio deviere reală a cursului de apă, ci doar un bypass provizoriu, fără valoare tehnică pe termen lung. După mai puțin de un an, în 2025, infiltrațiile au revenit, confirmând că soluțiile adoptate au fost inadecvate, iresponsabile și declarațiile date în presă au fost doar pentru publicitate având experiență de actor lacrimogen din telenovela Recorder.
Cine răspunde pentru toți oamenii din Apele Române târâți ani la rând prin tribunale, achitați în final, dar defăimați public de acest personaj bipolar care a folosit spațiul mediatic ca armă personală?
Pentru postul de director, Ianculescu și oamenii lui au defilat prin centrul Târgu Mureș în tricouri inscripționate, cerând funcția înapoi, dar pentru Salina Praid, pentru dezastrul real, pentru oamenii rămași fără venituri și pentru pagubele provocate, nu au făcut absolut nimic.
Mihu
vineri, 24.10.2025 at 12:05
Bună ziua . Vreau să aduc un comentariu , cei care au făcut proiecte , au fost dinspretuiti si dați afară…