VIDEO: Cum (nu) funcționează serviciile digitale ale orașelor din Alba. Situația la nivel național: Bani mulți pe rezultate puține

România nu duce lipsă de aplicații publice, ci mai degrabă de unele bine gândite, bine întreținute și coerent integrate. Este concluzia unor documente și rapoarte publice la nivel european, dar poate fi și concluzia experienței directe a unei părți a utilizatorilor români.

Multe au fost dezvoltate cu bugete mari, cu finanțări din fonduri europene sau naționale, dar funcționează greoi sau sunt slab utilizate.

Problemele sunt mai degrabă structurale, nu doar tehnice. La nivel local, situația este și mai îngrijorătoare. Multe administrații neglijează complet ”problema” digitalizării.

Alteori bifează câteva funcțiuni în site, fără teste reale, actualizări și interes pentru funcționalitate. Am încercat să vedem la ce nivel sunt aplicațiile oferite de administrațiile municipiilor și orașelor din Alba.

E-primărie: Cum (nu) funcționează în Alba

La nivel local, interacțiunea digitală cu cetățeanul este slabă. Am analizat și, unde a fost posibil am și testat, o serie de site-uri ale unor administrații locale din Alba, pentru a vedea în ce măsură sunt funcționale și ce servicii oferă.

Ne-am axat pe siteurile orașelor, teoretic cele mai dezvoltate, pentru a vedea în ce măsură oferă posibilitatea rezolvării unor probleme de la distanță.

Primăria Alba Iulia oferă un asemenea serviciu, relativ complicat de utilizat pentru cineva care are cunoștințe digitale medii.

Oferă posibilitatea de a depune petiții, de a cere autorizații de acces sau de funcționare, certificate de urbanism, de a cere un loc de parcare și de solicita o serie de documente fiscale.

Are două variante de logare: pentru persoane fizice și pentru persoane juridice. După logare însă, portalul este identic pentru ambele categorii.

Astfel, dacă ești înregistrat ca persoană fizică, găseșt disponibile și formularele destinate persoanelor juridice, doar că nu pot fi accesate. Concret, aplicația nu știe să trieze funcțiile în funcție de tipul de utilizator logat.

Siteul Consiliului Județean Alba nu oferă nici o posibilitate de interacțiune online directă cu cetățeanul. Există într-o secțiune greu detectabilă a siteului posibilitatea de a depune o petiție, însă se ajunge acolo doar căutând linkul pe Google.

De asemenea, se pot face programări pentru audiențe față în față cu conducerea instituției. Pe scurt, siteul nu are nici o funcționalitate care să nu fi fost disponibilă pentru siteuri similare, acum 20 de ani.

Municipiul Sebeș are o secțiune care se numește E-Administrație, fără posibilitatea de logare. Secțiunea respectivă nu este interactivă ci este pur informativă, bazată pe date postate în prealabil pe site.

Siteul oferă totuși posibilitatea plății online a taxelor, fie printr-un link spre Ghișeul.ro, fie printr-un formular de logare destinat strict acestui lucru.

În altă ordine de idei, un cetățean din Sebeș nu poate rezolva aproape nici o problemă pe care o are cu administrația locală, fără prezența fizică și nici un își poate gestiona centralizat informațiile care îl privesc. Cel puțin așa reiese din modul în care este construit siteul.

Primăria Blaj oferă utilizatorilor 50 de proceduri online, grupate în mai multe secțiuni. Este vorba despre formulare online pe fiecare secțiune, de la urbanism, stare civilă, taxe, birou agricol și altele.

Mai există posibilitatea plății electronice cu ajutorul unui cont cu logare în sistem.

Primăria Aiud oferă acces la serviciile online limitat (pe bază de adresă de email), cu posibilitatea de salvare a solicitarilor depuse (pe bază de nume utilizator și parolă) sau complet (pe bază de cont verificat).

Ulterior, cetățeanul are posibilitatea să depună solicitări, să facă plăți și să își gestioneze online toate relația cu primăria. Nu oferă posibilitate de conectare cu ROeID.

Primăria Cugir oferă posibilitatea înființării unui cont pe portalul instituției și de asemenea posibilitatea gestionării online a interacțiunii cu administrația.

Procedurile online sunt grupate pe direcții, ceea ce face căutarea mai ușoară. În plus, siteul oferă și posibilitatea ștergerii contului, dar și un ghid de utilizare a serviciilor electronice.

Siteul permite și conectarea contului cu ROeID.

Siteul Primăriei Teiuș nu are deloc posibilități de interacțiune online cu administrația, cu excepția unui formular prin care se pot trimite petiții.

Secțiunea denumită ”portal servicii electronice” nu este funcțională, linkul nu duce nicăieri, iar siteul nu este interconectat cu nici o altă aplicație care ar putea ajuta cetățenii orașului.

Portalul primăriei nu permite nici măcar plata online a taxelor și impozitelor locale.

Pe site există o serie de formulare care trebuie descărcate, eventual printate și apoi utilizate în raport cu administrația.

Portalul Primăriei Ocna Mureș nu oferă, la o căutare amănunțită, nici o posibilitate pentru cetățean de a interacționa online cu administrația.

Siteul este defazat, cu linkuri amestecate și neactualizat. Nu permite nici măcar plata online direct din site și nu există nici linkuri spre vreo aplicație externă prin care s-ar putea face acest lucru.

Vizitatorii siteului Primăriei Zlatna sunt întâmpinați cu mesajul: ”Site-ul este in reconstructie si dezvoltare! Lucram la imbunatatiri, dar poti naviga in continuare”.

Portalul nu oferă nici un serviciu online. Până și formularele pentru diferite tipuri de cereri sunt linkuri moarte, fără posibilitatea de a descărca aceste documente.

Într-o secțiune numită ”servicii online”, vizitatorul platformei este invitat să utilizeze formularele online de negăsit pe site, cu promisiunea că va primi un număr de înregistrare pe e-mail.

Lipsa acestor funcțiuni este importantă pentru un oraș precum Zlatna, care are în subordine administrativă multe sate și cătune aflate la distanțe considerabile față de sediul primăriei.

Primăria Baia de Arieș are o adresă de email pe yahoo. Funcțiunile de interacțiune electronică sunt de negăsit. Siteul dă posibilitatea cetățenilor să își introducă undeva adresa de e-mail, dar nu este clar pentru ce.

Pentru partea de plăți, există un link de redirecționare spre Ghișeul.ro.

La Abrud, portalul administrației locale este ceva mai dezvoltat în raport cu cele ale altor localități din zona Munților Apuseni.

Permite contectarea în site și administrarea într-un singur loc a interacțiunii cu primăria. Se pot plăti amenzi și taxe locale, se pot depune o serie de documente. Navigarea este relativ ușoară și destul de intuitivă.

Totuși, nu permite conectarea prin ROeID.

Pe siteul orașului Câmpeni, cetățenii au o secțiune dedicată, denumită ”Portal Cetățeni” care permite înregistrarea și are, spre deosebire de alte siteuri din Alba, posibilitatea de recuperare a parolei.

O situație specială printre orașele din Alba este posibilitatea depune cereri online și de a le ridica fizic de la un ”Docubox” amplasat în oraș.

Practic, utilizatorul depune o solicitare online și primește un cod cu ajutorul căruia își poate ridica documentul de la un automat, la orice oră are timp, chiar dacă primăria este închisă.

Exemplul a fost urmat de alte câteva comune din Apuseni (care îl au în curs de implementare) și este util, în condițiile în care cetățenii acestora locuiesc de multe ori la distanțe mari de centrul comunei și nu pot ajunge în timpul programului de lucru al funcționarilor.

Situația la nivel național: costuri uriașe, aplicații de mântuială

Modul în care se derulează digitalizarea la nivel local, nu poate fi izolat de contextul în care funcționează la nivel național.

Una dintre cele mai mari vulnerabilități este fragmentarea. Aplicațiile au fost dezvoltate în general izolat, de instituții diferite, fără standarde comune și fără interconectare reală. La fel ca în județul Alba, unde autoritățile nu au o aplicație care să integreze toată interacțiunea online cu instituțiile locale.

Cetățeanul ajunge să aibă mai multe conturi, parole și proceduri pentru lucruri care, logic, ar trebui să fie legate între ele. De aici apare frustrarea și uneori abandonul în a le folosi.

O altă problemă este accentul pus pe lansare, nu pe funcționare. Multe platforme sunt prezentate public drept „finalizate”, dar în realitate au interfețe greoaie, se blochează în momente-cheie, nu sunt optimizate pentru mobil sau nu primesc actualizări reale ani la rând.

Se adaugă dependența de furnizori unici (lock-in), care face dificilă corectarea ulterioară a problemelor fără costuri suplimentare.

Aceste lucruri au fost reliefate de o serie de rapoarte ale societății civile sau organizațiilor care monitorizează digitalizarea, cum sunt Expert Forum, OECD Digital Government reviews, DESI sau chiar rapoarte ale Curții de Conturi.

Un exemplu des invocat este sistemul informatic din sănătate (SIUI). Deși extrem de important și finanțat consistent, a avut de-a lungul timpului perioade lungi de nefuncționare și sincope în validarea serviciilor medicale.

Asta a dus la un impact direct asupra pacienților, medicilor și, per ansamblu, asupra sistemului de sănătate.

Din 2002 și până în 2023, sistemul a înghițit peste un miliard de lei, o sumă uriașă pentru un sistem parțial funcțional. Alte 100 de milioane de euro vor fi cheltuite până în vara anului viitor, pentru optimizarea SIUI, în baza unui contract început în 2024.

Cheltuielile uriașe cu sistemele informatice din Sănătate a dus și la o serie de scandaluri de corupție în care au fost implicați șefi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Lucian Duţă, fost preşedinte al instituției, a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare cu executare pentru o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software. El a scăpat de acuzații după ce Curtea Supremă i-a admis recursul în casație.

Duță a fost acuzat, printre altele, că a cerut mită în contractul de furnizare a soluţiei informatice de implementare a Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate şi interconectarea cu Sistemul Informatic Unic Integrat.

De asemenea, foștii președinți CNAS Vasile Ciurchea și Irinel Popescu au fost acuzați că ar fi luat mită de la companii care s-au ocupat de informatizarea CNAS.

Un alt caz este Dosarul Electronic de Sănătate, care, deși util ca idee, este incomplet pentru mulți pacienți și greu de accesat.

În zona fiscală, Spațiul Privat Virtual (SPV) este un progres real, dar pentru utilizatorul obișnuit rămâne dificil de înțeles fără cunoștințe minime fiscale, neintuitiv pentru persoane în vârstă sau cu competențe digitale reduse, uneori lent în perioade de vârf (depuneri de declarații).

La nivel local, multe aplicații de tip „e-Primărie” există mai mult formal. Sunt dezvoltate pentru a bifa un proiect, dar nu permit rezolvarea completă a unei cereri online, cer în continuare prezență fizică, nu sunt promovate sau actualizate.

Un alt exemplu este aplicația ROeID. Teoretic, ROeID este o aplicație mobilă care le permite cetățenilor să se autentifice și să acceseze servicii publice digitale folosind un singur set de credențiale (user + parolă), eliminând nevoia de conturi multiple pe diverse platforme guvernamentale.

În esență, ROeID este o soluție de autentificare unică (Single Sign-On – SSO) pentru serviciile digitale ale administrației publice din România.

În mod ideal, ROeID ar trebui să ofere acces unificat la toate serviciile publice digitale ale statului, eliminarea cozilor de la ghișee pentru autentificarea identității, disponibilitate 24/7 pentru depuneri de documente, plăți, etc.

De asememea, ar presupune posibilitatea conectării fără memorarea de zeci de parole pentru fiecare platformă în parte.

Sistemul funcționează, dar există întârzieri în validare, probleme tehnice nerezolvate,

În mod ideal, ROeID ar trebui să ofere autentificare instantă, fără blocaje, cu un flux intuitiv pentru toți utilizatorii, și un sistem de suport și recuperare solide.

De asemenea, ar trebui să devină cu adevărat interoperabil la nivel european, oferind acces la serviciile publice digitale ale tuturor statelor membre fără alte constrângeri.

Aplicația ROeID a înghițit peste 17 milioane de euro din fonduri europene și livrează, după mai bine de doi ani, doar o mână de servicii funcționale, scrie Context.ro.

Testele realizate de jurnaliștii publicației au descoperit erori de securitate care expun date personale și proceduri greoaie de autentificare. Iar în spatele codului sursă se află firme legate de dosare penale și fraude cu fonduri UE.

”Un raport publicat de ADR în iulie 2025 menționează că “la finele lui 2024 peste 100 de portaluri și sisteme guvernamentale acceptau autentificarea cu ROeID, acoperind practic toate sectoarele: fiscal (ANAF-SPV), sănătate (dosarul electronic al pacientului al CNAS), educație (platforma bacalaureatului/inscrieri.edu.ro), justiție (portalul instanțelor) (…) Primăria București.”

Pe niciuna dintre aceste platforme nu am identificat buton de autentificare cu ROeID și nici în aplicația mobilă ROeID nu se regăsesc aceste servicii” scriu jurnaliștii de la Context.

De ce se ajunge aici, deși s-au cheltuit mulți bani

Problema nu este doar tehnică, ci administrativă. Proiectele sunt gândite pentru a respecta cerințe de finanțare, nu nevoile reale ale cetățeanului, a spus una dintre persoanele responsabile de implementarea unui program de digitalizare, într-o primărie din Alba.

Concret, lipsesc testările serioase cu utilizatori reali și, de multe ori, nu există indicatori clari de performanță după lansare.

În multe cazuri, succesul este definit ca fiind faptul că „aplicația există”, nu că „aplicația este folosită și ajută”.

Situația în alte state UE

În țări precum Estonia, Danemarca sau Finlanda, accentul este pus pe simplitate extremă, interconectarea bazelor de date, principiul „o singură dată” (statul nu îți cere de două ori aceeași informație) și actualizare continuă, nu proiecte „închise”.

România, în schimb, a mers mult timp pe logica proiectelor mari și rigide, ceea ce face adaptarea dificilă pentru utilizatori.

Problema analfabetismului digital

Pe lângă situația în care regăsim aplicațiile, mai există o problemă mare a digitalizării în România. Potrivit datelor  Eurostat disponibile, în 2023, România se afla pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește abilitățile digitale de bază ale cetățenilor.

Procentul utilizatorilor care aveau cunoștințe minime era de 27,7% în România, față de Bulgaria cu 35,5%. O situație valabilă încă și astăzi, mai ales în zonele rurale, unde digitalizarea se împiedică de o populație nepregătită pentru acest lucru.

 

În 2023, peste 90% dintre persoanele din UE au folosit internetul cel puțin o dată pe săptămână. Cu toate acestea, doar 56% aveau competențe digitale de bază sau superioare nivelului de bază.

În țările UE, ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază sau superioare nivelului de bază în 2023 a fost cea mai mare în Olanda (83%) și Finlanda (82%), înaintea Irlandei (73%), Danemarcei (70%) și Cehiei (69%).

Astfel, cea mai mare provocare pare a fi încă alfabetizarea utilizatorilor. România a evoluat în ultimii ani, față de perioada la care se referă datele Eurostat. Cea mai folosită aplicație în raport cu autoritățile, Ghișeul.ro, a ajuns în 2025 la aproximativ 2,5 milioane de utilizatori, față de sub 2 milioane în 2023.

Aplicația a fost adoptată rapid de români și și-a extins capacitățile de la an la an, însă procentul de utilizatori, raportat la populație, rămâne modest.

Prin comparație, în Europa, sistemele electronice de depunere de documente și plată online a taxelor și a altor obligații față de stat sunt aproape universale în economiile europene cu venituri ridicate, iar ratele de adoptare de către contribuabilii individuali sunt în general ridicate, peste 80%, cu rate și mai mari în țări precum Olanda sau Franța.

Situația este confirmată și în raportul Romania 2025 Digital Decade Country Report.

”România continuă să aibă performanțe sub așteptări în ceea ce privește competențele digitale de bază. Conform datelor din 2023, 27,7% din populația României avea competențe digitale de bază (obiectivul național pentru 2030 de 50%), semnificativ sub media UE de 55,56%” se arată în document.

Documentul complet, care oferă o perspectivă generală asupra digitalizării în România, poate fi consultat AICI.

Concluzii

În concluzie, digitalizarea nu înseamnă acumularea de platforme și aplicații, ci construirea unor servicii publice care chiar funcționează, sunt ușor de folosit și rezolvă probleme reale.

Experiența României arată că simpla investiție financiară, chiar una masivă în unele cazuri, nu garantează succesul.

Fără standarde comune, fără interoperabilitate reală, fără evaluarea modului în care oamenii folosesc efectiv aceste instrumente, digitalizarea riscă să rămână mai degrabă un exercițiu de imagine decât o reformă autentică a administrației.

Articol realizat de Ovidiu Hațegan, Cristian Panu, Daniel Bloss.

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.