Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Criza creditelor în CHF| Ce măsuri pot lua BĂNCILE. Guvernatorul BNR: Trei sferturi dintre datornicii în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 lei


Publicat

bnrGuvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat vineri că trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună. Potrivit acestuia, doar puţin peste 10% ajung la venituri de până la 3.500 de lei. Banca Naţională este de acord cu împărţirea poverii între clienţi şi bănci, dar sunt necesare măsuri echilibrate şi raţionale, care să se aplice de la caz la caz, întrucât situaţiile sunt foarte diferite la nivelul întregului portofoliu de credite în franci elveţieni, a afirmat guvernatorul Isărescu.

Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

„Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 CHF, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 CHF. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 CHF, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 CHF, reprezentând 7,1%”, a afirmat Isărescu într-o conferinţă de presă, prezentând datele BNR privind structura creditelor în franci elveţieni.

El a arătat că trei bănci deţin un portofoliu de 77% din volumul creditelor în franci elveţieni.

Debitorii cu venituri lunare medii sub 2.500 de lei sunt supraîndatoraţi ca urmare a deteriorării veniturilor în timpul crizei şi aprecierii francului elveţian. Nu se pot trata similar debitorii cu venituri sub 700 de lei, care au un grad de îndatorare de 184%, şi debitorii cu venituri peste 7.000 de lei, care au un grad de îndatorare de 26%. Numai bine am aprinde aici un fitil cu o abordare generală„, a spus Isărescu.

O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum.

Citeşte şi Criza creditelor în CHF: Patronatele bancare resping conversia prin lege. Francul elveţian a scăzut a patra zi consecutiv

„În cadrul creditelor de consum cu ipotecă se găseşte o diversitate de situaţii, unii şi-au luat maşină, alţii au călătorit în străinătate, asta e una dintre libertăţile pe care le-am cucerit după 1989”, a punctat şeful băncii centrale.

Scadenţa reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elveţieni. Circa 40% din credite au scadenţa reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadenţa depăşeşte 15 ani.

„Vorbim de măsuri raţionale şi echilibrate ca soluţii la problemele creditelor în franci elveţieni, suntem pentru împărţirea poverii, dar într-o manieră echilibrată. Părerea mea este că băncile vor răspunde favorabil cererilor clienţilor cu probleme, pentru că este şi în interesul lor. Marja de reducere aplicată depinde însă de la o bancă la alta”, a declarat vineri şeful băncii centrale, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

El a reiterat soluţiile-cadru convenite joi de conducerea BNR împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elveţieni şi cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.

„Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden – sharing) aplicat şi pe plan internaţional”, a transmis joi BNR, printr-un comunicat.

Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor „Electoratei” îmbunătăţite.

Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

Citeşte şi Criza creditelor în franci elveţieni: Banca Transilvania poate negocia cu clienţii care au împrumuturi CHF la Volksbank şi Bancpost reduce dobânzile cu 0,8

Isărescu a menţionat că ARB va furniza mai multe detalii despre ofertele fiecărei bănci în parte, cu soluţiile pe care le va propune clienţilor şi ce marje de reducere îşi pot permite din costul unui credit.

„Când apar asemenea şocuri externe, sunt exogene, precum un seism, nu le ştie nimeni dinainte, de aceea sunt şi periculoase. Cea mai bună abordare este să laşi lucrurile să se aşeze, pentru că pot să apară replici, mişcări în ambele direcţii. În plus, aici e vorba de bani mulţi, fie că vorbim de debitori, fie că e vorba de bănci. Nu este bine să se lucreze la emoţie puternică şi în pripă, regula este că măsurile luate în pripă pot fi mai dăunătoare decât altceva”, a punctat şeful BNR.

El a exemplificat că, dacă s-ar fi luat o măsură urgentă de fixare a cursului în urmă cu două săptămâni, când deprecierea leului faţă de francul elveţian era de 22%, în condiţiile în care în prezent a ajuns la 14%, rămânea o diferenţă de 8 puncte procentuale neacoperită, reprezentând costuri inutile care trebuiau suportate de cineva.

În plus, măsura ar fi fost nedreaptă faţă de firmele elveţiene din România, care aveau la finele anului 2013 investiţii de 2 miliarde echivalent euro, cu aproape 60.000 de salariaţi, care ar fi fost afectaţi în detrimentul celor 75.000 de debitori în CHF.

Guvernatorul a reluat ideea transmisă de BNR în ultimele două săptămâni, potrivit căreia o măsură administrativă este contraproductivă, dar şi „împotriva legii şi ar suna ca o naţionalizare”.

„Nu credem că poate fi adoptată o soluţie generală – şi acesta va fi mesajul pe care îl vom transmite Parlamentului – ci mai multe soluţii diferenţiate, noi lucrăm la ele”, a punctat Isărescu.

El a motivat această poziţie, arătând că împrumuturile în franci elveţieni nu reprezintă un risc întrucât au o pondere sczută în PIB şi în totalul creditelor, fiind concentrate la un număr redus de bănci. Totodată, acestea sunt foarte variate în funcţie de venituri, destinaţia, volumul şi scadenţa creditului, precum şi după gradul de îndatorare a debitorilor.

Astfel, un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elveţieni deţin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 CHF, şi tot atâţia cumulează 67,5% din totalul finanţărilor, cu sume de peste 47.000 CHF. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 şi 47.000 CHF, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 şi 18.000 CHF, reprezentând 7,1%.

În România, creditele în franci elveţieni reprezintă 1,4% din PIB, de 5 ori mai puţin decât în Polonia şi de 7 ori mai puţin decât în Ungaria. Ponderea finanţărilor în franci în totalul creditului acordat firmelor şi populaţiei este de 4,5%, în timp ce în Polonia şi Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari.

De asemenea, 7,7% din creditele imobiliare din România sunt denominate în franci elveţieni, faţă de peste 37% în Polonia.

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut vineri cu 0,7%, la 4,2438 lei, şi a consemnat astfel a cincea şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vinerea trecută, în timp ce dolarul a coborât cu 1,78 bani, la 3,9157 lei, iar euro cu 0,27 bani, la 4,4424 lei.

sursa: mediafax



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recomandări ale specialiștilor pentru persoanele care s-au vaccinat anti-Covid. Ce trebuie să facă dacă resimt disconfort

Publicat

În contextul campaniilor de vaccinare anti-COVID-19 care se derulează în aproape toate ţările lumii, specialiştii oferă şi sfaturi utile pentru ca oamenii să ştie ce au de făcut după ce au fost vaccinaţi.

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC) recomandă, pe site-ul său, ca persoanele care resimt durere sau disconfort după vaccin să discute cu medicul curant despre administrarea unui medicament fără prescripţie medicală, cum ar fi ibuprofen sau paracetamol.

De asemenea, pentru a reduce durerea şi disconfortul la locul administrării, poate fi aplicat un prosop curat, rece şi umed peste zonă. Este indicată folosirea sau efectuarea de exerciţii cu braţul.

Pentru a reduce disconfortul cauzat de febră, se recomandă consumul de lichide suficiente şi îmbrăcăminte lejeră.

Se impune apelarea medicului dacă roşeaţa sau sensibilitatea la locul administrării vaccinului creşte după 24 de ore şi dacă reacţiile adverse nu par să dispară după câteva zile.

De asemenea, Serviciul federal rus pentru supravegherea în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor Rospotrebnadzor recomandă ca cei cărora le-a fost administrat vaccinul să nu se expună la frig şi nici să se supraîncălzească, să evite stresul şi consumul de produse la care ştiu că au alergie, relatează TASS.

Academicianul Viktor Tutelian, consultant nutriţionist pe lângă Ministerul Sănătăţii rus, atenţionează să se evite timp de trei zile umezirea locului în care a fost injectat vaccinul, precum şi băile publice şi saunele. De asemenea, tot atâta timp ar trebui evitate activităţile fizice susţinute şi sportul.

Totodată, persoanele care au fost vaccinate împotriva COVID-19 ar trebui să acorde atenţie necesarului de vitamina D în organismul lor şi, dacă e nevoie, să elimine această deficienţă. Totodată, li se recomandă să consume alimente cu un conţinut ridicat de proteine. ‘Vaccinul se administrează pentru a stimula producerea de anticorpi specifici, iar anticorpii sunt structuri proteice. De aceea este mare nevoie de proteine, adică ouă, carne, peşte. Este important ca acestea să nu lipsească din alimentaţia zilnică’, explică Viktor Tutelian.

Întrucât alcoolul poate reduce sensibil imunitatea şi astfel poate face ca vaccinarea să fie ineficientă sau lipsită de sens, celor care se vaccinează li se recomandă să renunţe la consumul de băuturi alcoolice timp de trei zile după vaccinare.

Femeile şi tinerele sunt sfătuite să amâne cu două-trei luni după vaccin planificarea unei sarcini sau efectuarea unei ecografii. Sarcina este un factor de risc în cazul infectării cu SARS-CoV-2, conform experţilor ruşi. Sunt expuse unui risc ridicat în special femeile cu comorbidităţi.

Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii din Rusia – la fel ca instituţiile din domeniul sănătăţii din alte ţări – subliniază că riscurile în cazul vaccinării sunt mult mai mici decât posibilele consecinţe ale infectării cu SARS-CoV-2.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Voluntarii din Alba Iulia adună capace de plastic pentru cazuri medicale. Povestea unei campanii atipice

Publicat

Voluntarii din Alba Iulia s-au alăturat unei campanii naționale care presupune strângerea de capace de plastic, pentru cauze umanitare. 

Aceștia se organizează cu ajutorul grupului de Facebook ”Fapte bune din Alba”. Capacele strânse se adună la câteva magazine din oraș, care îi sprijină pe voluntari, lista lor fiind publică pe grupul respectiv.

Capacele sunt duse la Cluj, unde sunt preluate de Capace cu suflet și vândute, iar banii adunați din reciclarea lor sunt dublați de o persoană cu suflet mare, pe care inițiatorii campaniei o numesc ”îngerul sau păzitor” și care dorește să rămână anonimă.

Banii strânși sunt apoi donați spre diverse cazuri medicale.

  • Una dintre donațiile din anul 2020 a mers către Căsuța Blondie, un spațiu de tranzit realizat de Asociația Blondie, care oferă dreptul la viață și la dezvoltare copiilor bolnavi și singuri, celor care provin din familii cu probleme sociale, care au suferit intervenții chirurgicale complexe sau care au nevoie de un mediu atent controlat pentru o perioadă de timp, după externare.

Voluntarii strâng doar capace datorită raportului volum/greutate și a faptului că pot fi usor stocate și transportate față de alte tipuri de materiale reciclabile.

Sunt bune aproape orice de capace de plastic: de la PET-uri, sticle de lapte, iaurt, gel de duș, șampon, balsam, detergent de vase, stick-uri de lipici, tuburi de muștar, ketchup, de la borcanelele de plastic cu gumă de mestecat, de la borcanele de Nutella, de la cutiile de medicamente sau vitamine, capace de la spray-uri sau creme de față și de corp și multe altele.

Campania a început în 2013, la Cluj, iar treptat a prins amploare mare: se colecteaza acasă, la serviciu, la restaurante, la cafenele, la școli și la gradinițe și oriunde altundeva dorește lumea.

De atunci s-au strâns tone de capace, care au fost transformate în bani pentru cazuri speciale.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sporuri de până la 7,5% din salariu pentru polițiști, cu impact bugetar de 119 milioane lei. Precizările ministrului de Interne

Publicat

Aproximativ 76.000 de angajați ai Poliției Române primesc din luna ianuarie sporul de titlu de specialist de clasă, care se calculează ca procent din salariul de bază și este acordat în trei trepte, de 2,5%, 5% și 7,5%.

Declarația a fost făcută de Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, pentru G4Media.ro

”Am ajuns la o soluție cu sindicatele încă din decembrie anul trecut, ceea ce înseamnă că acest spor a intrat în plată în ianuarie. Este un spor care exista în legislație, dar nu fusese acordat până acum, și noi am reușit să îl acordăm”, a spus Bode pentru G4Media.ro.

Acordarea sporului are un impact bugetar de 119 milioane de lei anual, potrivit ministrului de Interne.

El a mai spus că sindicatele din poliție, care au organizat proteste în care denunță înghețarea salariilor, ar trebui să îi informeze pe angajați despre noul spor plătit.

Mai multe sindicate ale poliției au protestat în ultimele două săptămâni, reclamând înghețarea salariilor la nivelul anului 2020, în contextul în care zeci de mii de angajați din sectorul privat fie și-au pierdut locul de muncă în pandemie, fie au veniturile scăzute.

sursă: g4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Concurs MAI: Peste 8000 de candidați au dat proba scrisă pentru a deveni ofițeri de poliție. Câte locuri sunt

Publicat

Peste 8.000 de candidați, subofițeri și agenți de poliție, au susținut proba scrisă pentru ocuparea a 1.317 posturi de ofițer/ofițer de poliție în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Selecția s-a organizat pentru trecerea în corpul ofițerilor/ ofițerilor de poliție a maiștrilor militari/ subofițerilor/ agenților de poliție, a anunțat MAI, potrivit dcnews.ro.

Vezi și Ministrul de Interne: Peste 18.000 de candidaturi pentru 2.086 de locuri, la concursurile de trecere în corpul ofiţerilor

Având în vedere numărul mare de posturi scoase la concurs pentru trecerea agenților/subofițerilor în corpul ofițerilor, respectiv 2.086, s-a luat decizia susținerii probelor de concurs etapizat, începând cu 8 ianuarie, precizează MAI într-un comunicat de presă.

Dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne cărora le-a fost aprobată demararea procedurilor de concurs, un număr semnificativ de posturi pentru care s-a organizat concursuri a fost din cadrul Poliției Române (1.210), Jandarmeriei Române (220), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (304), Poliției de Frontieră (147).

O pondere importantă a acestor posturi au avut-o cele din cadrul structurilor operative.

În situația posturilor din aceeași specialitate pentru care s-a organizat concurs,  au fost constituite comisii centrale de concurs, care au elaborat subiectele și grilele de corectare în mod centralizat, în condiții de confidențialitate, măsuri care au fost adoptate și în ceea ce privește distribuirea lor la nivelul unităților organizatoare.

Totodată, au fost dispuse măsuri care vizau identificarea și prevenirea unor situații de conflict de interese, în scopul evitării vicierii procedurilor de concurs și al asigurării tratamentului egal al candidaților, fără discriminări.

Conducerea ministerului a solicitat structurilor organizatoare să ia toate măsurile pentru desfășurarea concursurilor în cele mai bune condiții astfel încât să fie respectate atât regulile de protecție sanitară, cât și toate condițiile de legalitate. În acest context, inclusiv Corpul Național al Polițiștilor, Direcția Generală Anticorupție și Direcția Generală de Protecție Internă au acordat sprijin de specialitate pentru a garanta transparența și corectitudinea procedurilor de concurs.

La nivelul structurilor organizatoare, atât pe parcursul desfășurării probei scrise, cât și ulterior, nu au fost semnalate situații de nerespectare a procedurilor legale privind confidențialitatea subiectelor și a grilelor de corectare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate