Cum lucrau prostituatele în Alba Iulia, în urmă cu 150 de ani. Concurența între casele de toleranță era una acerbă

În Alba Iulia, în anul 1880, prostituția era legalizată, printr-un decret al Consiliului Municipal. Motivul principal pentru care prostituția a fost legalizată așa timpuriu era acela că la Alba Iulia se afla o importantă garnizoană militară, iar 18% din populația orașului era formată din soldați. 

Ani mai târziu, în 1888 a fost legalizată la Aiud, în 1905 la Abrud, și în 1913 la Sebeş. Fenomenul prostituției și evoluția sa la Alba Iulia a fost documentat și publicat în cartea Memoria Urbis, de către Lucian D. Dărămuș. 

Însă, doar o mică parte dintre femeile care practicau prostituția o făceau și legal, iar efectele legii au dus inevitabil la probleme între bordelurile care se aflau la concurență.

În primul rând o lege a prostituției a fost dată din motive medicale, în acest fel, femeile erau verificate periodic de doctor, iar aceștia aveau o evidență a stării de sănătate.

De asemenea, serviciul era legal și producea efecte economice în localitate.

Pe parcursul primului an în care prostituția a fost legalizată la Alba Iulia, 43 de femei au practicat-o, iar la un moment dat în oraș erau 18 dame de companie. În oraș erau patru locații în care prostituția putea fi practicată legal.

În 1895, 74 de femei au fost înregistrate într-un an ca practicând prostituția. Acestea erau în trecere prin oraș și stăteau de la câteva zile la câteva săptămâni.

Regulile au dus la conflicte între casele de toleranță care erau la concurență

Automat regulile impuse au dus și la conflicte între bordelurile din oraș, ale căror administratori se luptau să le țină pe prostituate cât mai mult la ei în casele de toleranță.

În 1883, un hangiu pe nume Lajos Hillinger, din Alba Iulia a fost pârăt către autorități că a primit o prostituată în hanul său și că a lasat-o să practice prostituția, deși locația nu era trecută pe lista celor legale. Hangiul a fost amendat cu 25 de forinți.

Apoi, în anul 1886, văduva Estera Friedman, născută Goldsteiner, o patroană a unui bordel, se plânge vicecomitelui din Aiud că șeful poliției din Alba Iulia o verifică excesiv pe aceasta, dar pe alți patroni de case de toleranță îi lasă în pace.

Aceasta a mai scris că mai multe persoane din oraș, care aveau case de toleranță precum Iacob Gutman, János Padoler şi Adolf Springer, nu păreau a fi deranjați de către poliție.

Prostituția a fost legală în Alba Iulia până în anul 1930. Până atunci, cel mai cunoscut loc în care damele de companie stăteau la Alba Iulia a fost „bordelul „La Hollender”, aparţinând evreului Anton Hollender, edificiu ce era situat pe strada Vasile Alecsandri. Potrivit datelor acesta găzduia între 1922 şi 1930 în jur de 17% din prostituatele oraşului.

Apoi după ce legea a fost abolită, din anul 1930, bordelul a fost transformat în restaurant şi în hotelul Bulevard, edificiul a adăpostit ilegal peste 66% din prostituatele oraşului, până la deposedarea proprietarului în baza legilor rasiale din anii 1940-1942.

sursă info, foto: Memoria Urbis, un proiect finanțat de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Alba Iulia, proiect desfăşurat de Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia (prin Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie) în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News