Cupru Min Abrud, PRESATĂ ”de sus” să cumpere ”cadavrul” exploatării de la Moldova Nouă, cu tot cu datorii și obligații de mediu

Ministerul Economiei vrea să lege o piatră de moară la gâtul uneia dintre puținele companii de stat care funcționează pe profit. Este vorba despre Cupru Min SA Abrud.

Surse bine informate au declarat pentru Alba24 că ministrul Niculae Bădălău face presiuni asupra șefilor companiei pentru preluarea unui cadavru al industriei românești, fosta exploatare minieră de la Moldova Nouă.

Totul ar fi motivat de o aberație din programul de guvernare al PSD: redeschiderea uzinei de procesare de la Zlatna, unde nu mai există nimic de peste 14 ani.

Concret, Bădălău vrea ca societatea din Abrud să cumpere fosta exploatare Moldomin Moldova Nouă din Caraș Severin, la o licitație programată în data de 7 octombrie 2019. Este vorba despre o serie de active (în special terenuri) înglodate în datorii, scoase la vânzare de un lichidator judiciar pentru suma de 6 milioane de euro, la care se adaugă TVA.

Dincolo de terenuri, este vorba despre preluarea tuturor ”drepturilor și obligațiilor” asumate prin licența de concesiune pentru exploatarea minereului de cupru din zonă, dar și a problemelor de mediu de acolo.

În visul șefilor de la Ministerul Economiei, Cupru Min Abrud preia Moldova Nouă, îi plătește datoriile, reia exploatarea închisă acolo de ani buni din motive de lipsă de eficiență și procesează minereul într-o eventuală fabrică nouă, construită la Zlatna.

Un vis în valoare de 150-200 de milioane de euro, dar un coșmar pentru Cupru Min, care nu are resurse suficiente nici măcar pentru propria retehnologizare. Firma are în planul pentru 2019 o investiție de peste 6 milioane de euro pentru achiziţionarea a două linii de flotaţie, fiecare cu capacitatea de 315 de tone, care vor fi puse în funcţiune la Uzina de Preparare Dealul Piciorului, comuna Lupşa.

Surse din minister vorbesc însă și de o posibilă intenție de a scădea în acest fel valoarea companiei din Apuseni, ministrul Bădălău fiind un fan al privatizării acesteia.

Se pare că șefii Cupru Min S.A. nu îndrăznesc să refuze solicitarea ministrului, deși o parte dintre ei sunt conștienți de situație. Aceștia au încercat să treacă prin AGA intenția de cumpărare a Moldomin, dar ministerul le-a transmis că o hotărăre a Consiliului de Administrație, controlat politic, este suficientă.

Așa se face că firma din Abrud este singura care a cumpărat caietul de sarcini pentru licitația de luna viitoare, nici un alt investitor nefiind interesat de fosta exploatare minieră.

Din cele 6 milioane pe care le-ar obține de la Cupru Min Abrud, ar urma să fie acoperite datoriile Moldomin Moldova Nouă către creditori, relansarea activității miniere și rezolvarea problemelor de mediu, ultimele două prin pasarea lor la noul proprietar.

Totodată, firma din Abrud s-ar obliga și să preia întregul personal al exploatării din Caraș-Severin și să reia exploatarea, conform licenței de exploatare.

Problemele de mediu vor fi tot ale noului proprietar. Atât cele viitoare cât și cele care rezultă din închiderea unor activități.

Sursele Alba24 spun că ministerul dorește pasarea tuturor acestor responsabilități spre cumpărător, inclusiv a problelor istorice de mediu, pentru care noul proprietar va fi răspunzător și va fi pasibil de amenzi și daune.

Cât de adânci sunt aceste probleme și ce înseamnă ele în bani, reprezintă o mare necunoscută pentru Cupru Min Abrud.

Sâmbătă, ministrul Niculae Bădălău va veni la Alba Iulia alături de Viorica Dăncilă și se va întâlni și cu șefii celor două firme de stat din județ: Cupru Min și Fabrica de Arme Cugir, cea din urmă reprezentând o altă problemă a ministrului pentru care se pare că ar fi început o anchetă la DNA, în legătură cu care vom reveni pe larg.

Compania din Abrud este una dinte cele mai profitabile dintre firmele de stat. În 2018, potrivit documentelor publice, veniturile totale au fost de peste 250 de milioane de lei, cu un profit de peste 5 milioane. Are 561 de angajați și reprezintă cel mai important angajator din Munții Apuseni.

Cupru Min Abrud are ca obiect de activitate exctracția de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase.

Promisiuni în programul de guvernare al PSD

Revenind la subiect, firma din Abrud vinde cuprul ca materie primă, industria românească nemaifiind capabilă să îl proceseze. Astfel, în programul de guvernare al PSD, a apărut necesitatea de a promite ”construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna.

Fostul ministru al Economiei, Mihai Fifor, într-o vizită în zonă, a promis reluarea activității metalurgice la Zlatna. O idee bună, doar că nu mai există uzina, dispărută acum 13 ani sub ciocanele căutătorilor de fier vechi, ”magneți” – cum le spun polițiștii.

Uzina nouă de la Zlatna nu mai există, la fel cum nu mai există circuitele de producție care legau exploatările miniere și uzinele de procesare a minereurilor. Chiar și acolo unde există mine în conservare sau rămășițe ale fostelor combinate, reluarea producției după 15 ani de când nu au mai fost folosite, este un lucru imposibil.

În 2004, măruntaiele combinatului au fost scormonite de dimineața până seara în căutarea fierului vechi care să asigure supraviețuirea oamenilor săraci de la marginea orașului dar și prosperitatea câtorva afaceriști locali cu afaceri în domeniul fierului vechi.

Așa a dispărut ”uzina nouă” de pe platforma „Ampelum”: sub târnăcoapele și ciocanele ”magneților”. Deși a trecut prin Zlatna în drum spre Abrud, ministrul n-a observat că din clădiri și hale nu a mai rămas nimic.

Moldomin SA Moldova Nouă, povestea unui eșec

La începutul anilor 60, înainte de deschiderea minei de cupru, Moldova Nouă era o comună cu 3.500 de oameni. În 1956 a devenit oraş, iau 10 ani mai târziu avea deja 6.000 de locuitori. În 1977, în micul orăşel trăiau 16 mii de oameni. Pe lângă anvantajele date minerilor de statul comunist, locuitorii puteau câştiga bani şi din micul comerţ de peste graniţă, scriu jurnaliștii de la DIGI24, într-un material din ciclul România Furată.

700 de oameni lucrau în carieră, la extracţia minereului. Încărcau totul în maşini care transportau zeci de tone spre uzina de prelucrare. Acum, întreagă zona este pustie.

Viaţă frumoasă s-a sfârşit în 1990. Şi pentru localnici, dar şi pentru fabrică. Prima lovitură a venit de la stat.

1999 e anul critic pentru Moldomin. Statul decide restructurarea tuturor minelor. Jumătate dintre angajaţi pleacă acasă cu salarii compensatorii. Dacă nu ar fi fost de acord cu această soluţie, ar fi trebuit să plece toţi, fără niciun ban. Întreaga poveste se poate citi și vedea aici.