Contacteaza-ne si pe
Publicitate

ABRUD

”Cupru Min” Abrud NU va mai prelungi contractul cu chinezii. Ministrul Bădălău anunță relansarea metalurgiei românești

Publicat


cup

Ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, promite, în prag de campanie electorală, imposibilul: redeschiderea industriei metalurgice care va deveni ”a doua în Europa”.

Există însă o singură problemă: cu excepția Cupru Min Abrud, industria extractivă este la pământ iar minele sunt închise de ani buni. Nici circuitele de producție nu mai sunt și nici piețele de desfacere.

Bădălău a mai anunțat că a cerut companiei Cupru Min să nu mai prelungească contractul cu chinezii, care expiră în octombrie. De asemenea, în acest context a anunțat că a găsit o firmă dispusă să investească 500 de milioane de euro în România.

Doar ministrul este nou, nu și promisiunile. Fostul ministru al Economiei, Mihai Fifor, într-o vizită în zona Munților Apuseni, a promis reluarea activității metalurgice la Zlatna.

O idee bună, doar că nu mai există uzina, dispărută acum 13 ani sub ciocanele căutătorilor de fier vechi, ”magneți” – cum le spun polițiștii.

„Până în august, am primele contracte. Le fac publice”, a afirmat, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o emisiune la TVR 1, întrebat despre când va reîncepe mineritul în România.

Vezi și: Exploatările miniere din Apuseni, scurt istoric al unui dezastru programat. Cum au dispărut întâi minerii, ca să poată dispărea minele!

 

„Remin Baia Mare îi dau drumul. Acum câteva săptămâni au încercat unii să îi vândă sediul central care este în Baia Mare, o frumuseţe. I-am oprit şi nu vând nimic. Cupru Min – Lulescu – Moldomin va deveni a doua din Europa, ca metalurgie. Firma care va veni are condiţia să facă metalurgie, vreo 200 şi ceva de milioane. Atunci începem să contăm şi noi în Europa. Mai am Băiţa şi restul care sunt mai mici”, a precizat Bădălău.

Din aur facem ghiuluri

„Avem aur foarte mult. Îl vindem, îl ia Banca Naţională, ne facem inele, ghiuluri”, a afirmat Bădălău, întrebat ce resurse de aur are România şi cum pot fi acestea exploatate.

Ministrul Economiei a mai spus că „nu s-a vrut” ca pentru exploatarea zăcămintelor de aur să fie stabilite parteneriate public-private, deşi „asocierea” este o idee bună, în opinia sa.

„Luăm firme străine, ei vin cu tehnica, noi venim cu resursele”, a subliniat Bădălău. „Se poate cu cât vine fiecare”, a continuat ministrul, întrebat de ponderea asocierii.

Contractul dintre Cupru Min și chinezi nu va fi prelungit

Cupru Min este evaluat la 2,5 miliarde, conform evaluării Ministerului Economiei. „Resursa noastră de cupru şi aur, numai pe Cupru Min şi Moldomin duce peste 80 de ani, trăim din ea şi nu vrem să-l exploatăm. Luăm materialul şi îl exploatăm bulgări afară, concetrat. Asta facem. La containere am încasat peste 100 de milioane de euro”, a susţinut Bădălău.

Mai exact, toate cele 460 de mine pe care le avea România sunt închise, cu excepţia Cupru Min, „care pune concentratul în containere şi îl exportă în China”, a adăugat acesta.

„Vă daţi seama?! Şi este rentabil. Şi noi nu mai avem metalurgie. Noi nu facem nimic în România. Noi nu avem valoarea adăugată. (…) Am chemat Consiliul de Administraţie de la Cupru Min şi i-am întrebat: «Când se termină contractual acesta?» «În octombrie.» «Nu mai prelungim, nu mai sunt de-acord, că statul este proprietar, prin Ministerul Economiei». La trei zile, mi-a venit firma cu 500 de milioane că sunt de acord să investească în România”, a subliniat Bădălău.

cupru min

Declarația ministrului poate fi pusă și în legătură cu faptul că respectivul contract cu chinezii este unul controversat. Cupru Min Abrud SA a semnat, în octombrie 2017, un contract pe doi ani cu o companie din Hong Kong reprezentată de cetățeanul chinez Wang Yan. Potrivit unei investigații realizată de jurnaliștii de la TOLO.RO, lui Wang Yan i s-a retras în 2014 cetățenia română la cererea SRI, fiind considerat „pericol pentru siguranța națională”. Acum, chinezii sunt interesați și de aurul de acolo.

Surse apropiate companiei au declarat pentru Alba24 că chinezii nu joacă corect în raport cu firma din Apuseni și că nu ridică producția de minereu decât în mică măsură, contractul fiind de fapt unul prin care doresc să controleze mai bine piața.

Cine va plăti datoriile

„Cupru Min – Moldomin. Am avut peste zece firme, niciodată nu m-am întâlnit singur – zece de la noi, zece de la ei. A venit o firmă şi mi-a spus, la Remin, care este închisă din 2008: «Ce datorii are? 125 de milioane de euro. Jumătate vă plătim acum, restul în şase luni şi vrem să facem asociere să îi dăm drumul»”, a mai spus Bădălău.

Ministrul Economiei a mai susţinut că sunt oameni care îi recomandă să nu fi redeschisă fabrica de pulberi. Cine? „Sunt oameni «de bună credinţă», care pierd zeci de milioane, sunt oameni care pierd, care pierd bani”, a precizat Bădălău.

Cupru Min S.A. Abrud este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracţia de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase. Anul trecut, compania a înregistrat o producţie de concentrat de cupru de 38.162 de tone. La finele anului 2017, Cupru Min S.A. Abrud avea 556 de angajaţi.

Zăcământul este situat administrativ pe teritoriul comunei Lupşa, judeţul Alba.

Acesta are forma unui corp vertical cu înălţimea de 1.200 m şi secţiunea orizontală de formă eliptică, cu dimensiunile de 600 de metri şi 800 de metri. Partea utilă a zăcământului este constituită din minerale de cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu.

Ministru nou, promisiuni noi

Doar ministrul este nou, nu și promisiunile. Fostul ministru al Economiei, Mihai Fifor, într-o vizită în zona Munților Apuseni, a promis reluarea activității metalurgice la Zlatna. O idee bună, doar că nu mai există uzina, dispărută acum 13 ani sub ciocanele căutătorilor de fier vechi, ”magneți” – cum le spun polițiștii.

Uzina nouă de la Zlatna nu mai există, la fel cum nu mai există circuitele de producție care legau exploatările miniere și uzinele de procesare a minereurilor. Chiar și acolo unde există mine în conservare sau rămășițe ale fostelor combinate, reluarea producției după 16-17 ani de când nu au mai fost folosite, este un lucru imposibil.

În 2004, măruntaiele combinatului au fost scormonite de dimineața până seara în căutarea fierului vechi care să asigure supraviețuirea oamenilor săraci de la marginea orașului dar și prosperitatea câtorva afaceriști locali cu afaceri în domeniul fierului vechi.

Așa a dispărut ”uzina nouă” de pe platforma „Ampelum”: sub târnăcoapele și ciocanele ”magneților”. Deși a trecut la data respectivă prin Zlatna în drum spre Abrud, ministrul Fifor n-a observat că din clădiri și hale de pe fosta platformă industrială pe lângă care trece drumul, nu a mai rămas nimic.

Nici promisiunile ministrului Bădălău de acum nu par să se sprijine pe mai multă realitate, mai ales că vin în preajma campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.

Sursă foto: site Cupru Min SA Abrud


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Maria Günther

    joi, 04.04.2019 la 12:25

    „Firma care va veni”…?

    Adică
    ,
    TOT nu sânteți în stare să vă ridicați SINGURI măcar la
    standardele de pe vremea lui Ceaușescu
    … ca să se mai îmbuibe și alții…
    Și apoi să mai urlați în campaniile electorale
    că sânteți COLONIE
    ,
    că sânteți SCAVI
    …?…
    ( )
    Cum sânteți, impotenți grozavi!
    ( )

    Dar
    ,
    dacă aveți atâta HAUR de visați c-o să vă faceți GHIULURI
    … că de-aia vă veți fi născut în România…
    ,
    ȚIGANI cu astfel de reculuri

    DE CE
    Nu vă faceți alt tezHaur
    &
    Ce aveți pentru ZILE NEGRE
    … lăsați ACOLO UNDE ÎNCĂ ESTE dus TOT de Ceaușescu de
    pe când vă era MARE-FAUR…
    ,
    Ca să nu vi-l TOPEASCĂ și pe el rașnița de BALAUR?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EDUCAȚIE

Erou de război din Ohaba, vizitat de ziua lui de elevii Colegiului Militar din Alba Iulia. I-au făcut cadou drapelul României

Publicat

„Să fiţi cinstiţi în munca voastră şi să nu fiţi egoişti!” le-a transmis veteranul de război Vasile Munteanu, elevilor militari care l-au vizitat săptămâna aceasta cu ocazia împlinirii vârstei de 98 de ani. ”Elevul caporal Bogdan Golban, eleva fruntaş Ioana Berzescu și plutonier adjutant Ioan Mihu de la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”, însoţiţi de […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Caravana Off-Road Adventure Romania a ajuns în cătunele inaccesibile din Alba. Cadouri pentru copiii din zonele izolate

Publicat

Moș Crăciun a ajuns anul acesta și în cele mai îndepărtate și mai inaccesibile cătune ale județului Alba. Asta grație membrilor clubului Off-Road Adventure Romania, care, ca în fiecare an, duc cadourile acolo unde nimeni altcineva nu poate să o facă.  ”Caravanele Off-Road Adventure Romania sunt acțiuni umanitare pe care le organizăm în fiecare an […]

Citește mai departe
Publicitate

CUGIR

Ce s-ar întâmpla la Alba Iulia și Sebeș, dacă s-ar RUPE barajul de la Oașa. Scenarii ”apocaliptice”, analizate de autorități

Publicat

Un document privind analiza riscurilor în județul Alba prezintă mai multe scenarii „apocaliptice” care s-ar putea produce în cazul unor avarii majore la cele cinci baraje de pe râurile Sebeș și Cugir. Potrivit acestuia, în cazul unei breșe de 200 de metri în barajul de la Oașa, unda de viitură produsă pe râul Sebeș va […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Călin Mătieș, deținătorul brandului ”Pita de Sântimbru”, propus consilier la ANSVSA pe problema produselor tradiționale

Publicat

Președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, i-a propus vineri lui Călin Mătieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, un post de consilier în cadrul instituției. Mătieș este foarte cunoscut în județul Alba pentru implicarea în lansarea unui brand județean de succes: ”Pita de Sântimbru”.  Rolul acestuia la ANSVSA va fi acela de a ajuta la […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate