Connect with us
Publicitate

ABRUD

”Cupru Min” Abrud NU va mai prelungi contractul cu chinezii. Ministrul Bădălău anunță relansarea metalurgiei românești


Publicat

cup

Ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, promite, în prag de campanie electorală, imposibilul: redeschiderea industriei metalurgice care va deveni ”a doua în Europa”.

Există însă o singură problemă: cu excepția Cupru Min Abrud, industria extractivă este la pământ iar minele sunt închise de ani buni. Nici circuitele de producție nu mai sunt și nici piețele de desfacere.

Bădălău a mai anunțat că a cerut companiei Cupru Min să nu mai prelungească contractul cu chinezii, care expiră în octombrie. De asemenea, în acest context a anunțat că a găsit o firmă dispusă să investească 500 de milioane de euro în România.

Doar ministrul este nou, nu și promisiunile. Fostul ministru al Economiei, Mihai Fifor, într-o vizită în zona Munților Apuseni, a promis reluarea activității metalurgice la Zlatna.

O idee bună, doar că nu mai există uzina, dispărută acum 13 ani sub ciocanele căutătorilor de fier vechi, ”magneți” – cum le spun polițiștii.

„Până în august, am primele contracte. Le fac publice”, a afirmat, miercuri seara, Nicolae Bădălău, într-o emisiune la TVR 1, întrebat despre când va reîncepe mineritul în România.

Vezi și: Exploatările miniere din Apuseni, scurt istoric al unui dezastru programat. Cum au dispărut întâi minerii, ca să poată dispărea minele!

 

„Remin Baia Mare îi dau drumul. Acum câteva săptămâni au încercat unii să îi vândă sediul central care este în Baia Mare, o frumuseţe. I-am oprit şi nu vând nimic. Cupru Min – Lulescu – Moldomin va deveni a doua din Europa, ca metalurgie. Firma care va veni are condiţia să facă metalurgie, vreo 200 şi ceva de milioane. Atunci începem să contăm şi noi în Europa. Mai am Băiţa şi restul care sunt mai mici”, a precizat Bădălău.

Din aur facem ghiuluri

„Avem aur foarte mult. Îl vindem, îl ia Banca Naţională, ne facem inele, ghiuluri”, a afirmat Bădălău, întrebat ce resurse de aur are România şi cum pot fi acestea exploatate.

Ministrul Economiei a mai spus că „nu s-a vrut” ca pentru exploatarea zăcămintelor de aur să fie stabilite parteneriate public-private, deşi „asocierea” este o idee bună, în opinia sa.

„Luăm firme străine, ei vin cu tehnica, noi venim cu resursele”, a subliniat Bădălău. „Se poate cu cât vine fiecare”, a continuat ministrul, întrebat de ponderea asocierii.

Contractul dintre Cupru Min și chinezi nu va fi prelungit

Cupru Min este evaluat la 2,5 miliarde, conform evaluării Ministerului Economiei. „Resursa noastră de cupru şi aur, numai pe Cupru Min şi Moldomin duce peste 80 de ani, trăim din ea şi nu vrem să-l exploatăm. Luăm materialul şi îl exploatăm bulgări afară, concetrat. Asta facem. La containere am încasat peste 100 de milioane de euro”, a susţinut Bădălău.

Mai exact, toate cele 460 de mine pe care le avea România sunt închise, cu excepţia Cupru Min, „care pune concentratul în containere şi îl exportă în China”, a adăugat acesta.

„Vă daţi seama?! Şi este rentabil. Şi noi nu mai avem metalurgie. Noi nu facem nimic în România. Noi nu avem valoarea adăugată. (…) Am chemat Consiliul de Administraţie de la Cupru Min şi i-am întrebat: «Când se termină contractual acesta?» «În octombrie.» «Nu mai prelungim, nu mai sunt de-acord, că statul este proprietar, prin Ministerul Economiei». La trei zile, mi-a venit firma cu 500 de milioane că sunt de acord să investească în România”, a subliniat Bădălău.

cupru min

Declarația ministrului poate fi pusă și în legătură cu faptul că respectivul contract cu chinezii este unul controversat. Cupru Min Abrud SA a semnat, în octombrie 2017, un contract pe doi ani cu o companie din Hong Kong reprezentată de cetățeanul chinez Wang Yan. Potrivit unei investigații realizată de jurnaliștii de la TOLO.RO, lui Wang Yan i s-a retras în 2014 cetățenia română la cererea SRI, fiind considerat „pericol pentru siguranța națională”. Acum, chinezii sunt interesați și de aurul de acolo.

Surse apropiate companiei au declarat pentru Alba24 că chinezii nu joacă corect în raport cu firma din Apuseni și că nu ridică producția de minereu decât în mică măsură, contractul fiind de fapt unul prin care doresc să controleze mai bine piața.

Cine va plăti datoriile

„Cupru Min – Moldomin. Am avut peste zece firme, niciodată nu m-am întâlnit singur – zece de la noi, zece de la ei. A venit o firmă şi mi-a spus, la Remin, care este închisă din 2008: «Ce datorii are? 125 de milioane de euro. Jumătate vă plătim acum, restul în şase luni şi vrem să facem asociere să îi dăm drumul»”, a mai spus Bădălău.

Ministrul Economiei a mai susţinut că sunt oameni care îi recomandă să nu fi redeschisă fabrica de pulberi. Cine? „Sunt oameni «de bună credinţă», care pierd zeci de milioane, sunt oameni care pierd, care pierd bani”, a precizat Bădălău.

Cupru Min S.A. Abrud este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracţia de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere şi valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase. Anul trecut, compania a înregistrat o producţie de concentrat de cupru de 38.162 de tone. La finele anului 2017, Cupru Min S.A. Abrud avea 556 de angajaţi.

Zăcământul este situat administrativ pe teritoriul comunei Lupşa, judeţul Alba.

Acesta are forma unui corp vertical cu înălţimea de 1.200 m şi secţiunea orizontală de formă eliptică, cu dimensiunile de 600 de metri şi 800 de metri. Partea utilă a zăcământului este constituită din minerale de cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu.

Ministru nou, promisiuni noi

Doar ministrul este nou, nu și promisiunile. Fostul ministru al Economiei, Mihai Fifor, într-o vizită în zona Munților Apuseni, a promis reluarea activității metalurgice la Zlatna. O idee bună, doar că nu mai există uzina, dispărută acum 13 ani sub ciocanele căutătorilor de fier vechi, ”magneți” – cum le spun polițiștii.

Uzina nouă de la Zlatna nu mai există, la fel cum nu mai există circuitele de producție care legau exploatările miniere și uzinele de procesare a minereurilor. Chiar și acolo unde există mine în conservare sau rămășițe ale fostelor combinate, reluarea producției după 16-17 ani de când nu au mai fost folosite, este un lucru imposibil.

În 2004, măruntaiele combinatului au fost scormonite de dimineața până seara în căutarea fierului vechi care să asigure supraviețuirea oamenilor săraci de la marginea orașului dar și prosperitatea câtorva afaceriști locali cu afaceri în domeniul fierului vechi.

Așa a dispărut ”uzina nouă” de pe platforma „Ampelum”: sub târnăcoapele și ciocanele ”magneților”. Deși a trecut la data respectivă prin Zlatna în drum spre Abrud, ministrul Fifor n-a observat că din clădiri și hale de pe fosta platformă industrială pe lângă care trece drumul, nu a mai rămas nimic.

Nici promisiunile ministrului Bădălău de acum nu par să se sprijine pe mai multă realitate, mai ales că vin în preajma campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.

Sursă foto: site Cupru Min SA Abrud



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Maria Günther

    joi, 04.04.2019 at 12:25

    „Firma care va veni”…?

    Adică
    ,
    TOT nu sânteți în stare să vă ridicați SINGURI măcar la
    standardele de pe vremea lui Ceaușescu
    … ca să se mai îmbuibe și alții…
    Și apoi să mai urlați în campaniile electorale
    că sânteți COLONIE
    ,
    că sânteți SCAVI
    …?…
    ( )
    Cum sânteți, impotenți grozavi!
    ( )

    Dar
    ,
    dacă aveți atâta HAUR de visați c-o să vă faceți GHIULURI
    … că de-aia vă veți fi născut în România…
    ,
    ȚIGANI cu astfel de reculuri

    DE CE
    Nu vă faceți alt tezHaur
    &
    Ce aveți pentru ZILE NEGRE
    … lăsați ACOLO UNDE ÎNCĂ ESTE dus TOT de Ceaușescu de
    pe când vă era MARE-FAUR…
    ,
    Ca să nu vi-l TOPEASCĂ și pe el rașnița de BALAUR?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Rafila: Tulpina nouă de COVID-19 circulă în toate județele. Revenirea la normal, la toamnă, în varianta cea mai optimistă

Publicat

Am putea reveni la normal, după pandemie, spre sfârșitul lunii septembrie. Până atunci, România este în competiție între răspândirea bolii și viteza cu care se vaccinează populația, ținta fiind de 100.000 de persoane pe zi, susține Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.

Potrivit acestuia, noua tulpină de coronavirus circulă în toate județele țării, însă nu peste tot s-a făcut secvențiere. În ceea ce privește tulpina românească, dr. Rafila spune că e mai degrabă vorba de o mutație, care încă nu pune probleme.

Alexandru Rafila a spus că România este, în prezent, într-o competiție între răspândirea bolii și viteza cu care se vaccinează populația.

„Cu cât vaccinăm mai rapid, scade intensitatea transmiterii. Lucrul acesta deja se observă în unele țări care au vaccinat mulți cetățeni sau o proporție mare de cetățeni, Israel, Marea Britanie. Opinia mea este că putem să avem o vară ceva mai liniștită dacă reușim să păstrăm ritmul de vaccinare și nu mă refer neapărat la numărul de doze care se administrează acum. Important e să putem să administrăm până la 100.000 de doze pe zi – asta este o țintă care trebuie atinsă ca să putem spera la o imunizare într-un interval rezonabil de timp a 70% măcar din cetățenii țării”, a spus Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, la Antena 3.

Acesta speră că dozele de vaccin, care vor fi mai mari în următoarele 2 – 3 luni, trebuie dublat de dorința oamenilor să se vaccineze, care să rămână păstrată.

Întrebat când vor putea românii să revină la normal, după pandemie, prof. dr. Alexandru Rafila a spus că scenariul cel mai optimist este spre sfârșitul lunii septembrie, dacă nu apar alte mutații.

„Cred că scenariul cel mai optimist din punctul meu de vedere este spre sfârșitul lunii septembrie. Atunci am putea să revenim la normal. Lucrul acesta nu poate fi certificat de nimeni și nu mă refer doar la succesul campaniei de vaccinare. Nu avem de unde să știm dacă apar tulpini modificate emergente care ar putea să producă îmbolnăviri la persoane care au fost deja vaccinate. Este un scenariu despre care sper din tot sufletul să nu se întâmple dar trebuie să te gândești măcar la o astfel de posibilitate”, a spus Alexandru Rafila.

Acesta susține că noua tulpină de coronavirus circulă în toate județele țării, dar nu sunt informații că ar fi preponderentă.

„E un lucru care este cunoscut că această tulpină se transmite mai ușor decât tulpina clasică. În ceea ce privește preponderența ei, nu am informații că ar fi un număr mai mare de cazuri cu această nouă tulpină deocamdată. E posibil să fie așa, dar până când nu devine operațional acest sistem național de secvențiere a unor tulpini suspecte (…) nu ne putem da seama care este ponderea acestei tulpini. Sunt convins că în toate județele din România, nu numai în jumătate din ele, circulă. În jumătate au fost identificate, dar asta nu înseamnă că în celelalte nu circulă”, a spus prof. dr. Alexandru Rafila.

Întrebat despre tulpina românească, despre care s-a vorbit în spațiul public în ultimele zile, reprezentantul României la OMS spune că este vorba, mai degrabă, de o mutație, care a mai fost descoperită și în alte 34 de țări.

„Nu era vorba de tulpină românească, ci de o mutație semnalată la o tulpină de virus care a circulat și în România. Prima dată a fost descoperită în Scoția. Ulterior, a mai fost descoperită în încă 34 de țări. Nu discutăm despre o mutație care în sine are un efect în ceea ce privește scăparea acestei tulpini față de răspunsul imun generat de o infecție trecută sau de vaccinare, ci este o posibilitate a unei mutații cumulative repetate care include și această mutație (…). Dar nu e niciun fel de problemă de sănătate publică până în momentul de față”, a spus Alexandru Rafila.

Acesta a precizat că mutația nu a arătat și nu au existat dovezi în ceea ce privește o posibilă eficacitate mai mică a vaccinului față de îmbolnăvirile produse de ea

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Radu Tuhuț: Am depus peste 60 de amendamente pentru sprijinirea investițiilor din județul Alba din bugetul de stat

Publicat

Radu Tuhuț, deputat PSD de Alba, transmite că a depus peste 60 de amendamente la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, ce presupun alocări de fonduri pentru investiții în județ.

”Am depus peste 60 de amendamente asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021, pentru realizarea unor investiții prioritare în județul Alba, în domenii precum infrastructură rutieră, educație, sănătate, alimentare cu apă, eficiență energetică, iluminat public, îngrijirea  persoanelor vârstnice, sport, turism și cultură.

Așa cum am promis în campania electorală îmi doresc să fiu un partener al tuturor primarilor din județul Alba, indiferent de culoarea politică, în folosul tuturor cetățenilor. Primarii sunt cei care cunosc cel mai bine prioritățile și necesitățile investiționale, iar astfel le-am solicitat să îmi transmită proiectele pe care doresc să le implementeze în comunitățile lor și care necesită finanțare sau cofinanțare de la bugetul de stat.

În funcție de răspunsurile primite, dar și în urma discuțiilor cu primarii din ultima perioadă, am depus amendamente la proiectul bugetului național de stat pentru anul 2021, care sper să fie acceptate și finanțate în proporție cât mai mare.

Cu această ocazie, le mulțumesc tuturor primarilor care au răspuns solicitării mele și îmi reafirm interesul spre o colaborare deschisă, lipsită de orgolii, benefică pentru locuitorii județului nostru.

Amendamentele depuse vizează investiții importante pe întreg arealul județului Alba și au ca scop creșterea calității vieții oamenilor.

Voi oferi doar câteva exemple: reparație capitală la dispensarul din comuna Vidra, extinderea rețelei de apă potabilă și canalizare în comuna Șugag, modernizarea școlii din Șibot, reabilitare/construcție de drumuri în Poiana Vadului, Cricău, Ciugud, Daia Română sau Ciuruleasa, modernizare iluminat stradal în Gârbova, construire centru de tineret la Teiuș, dezvoltarea unui centru recreativ la Abrud. De asemenea, alte proiecte vizează modernizarea drumurilor naționale și dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în Apuseni, precum și amenajarea unei noi pârtii de schi la Arieșeni.

Aștept de la guvernarea de dreapta să sprijine proiectele de investiții de la nivelul județului Alba așa cum a făcut și guvernarea social-democrată.

De asemenea, mai mult ca oricând, este necesară o strânsă colaborare între instituțiile centrale și locale în vederea absorbției fondurilor europene, în fructificarea banilor alocați în Planul Național de Redresare și Reziliență dar și în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027”, precizează, într-un comunicat de presă, Radu Marcel Tuhuț, deputat ales în circumscripția nr. 1, județul Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Extinderea Ambulatoriului la Spitalul Municipal Blaj. Contractul de peste 12 milioane lei a fost semnat. Când încep lucrările

Publicat

A fost semnat contractul de execuție a lucrărilor, pentru construirea Ambulatoriului Spitalului Municipal Blaj, a anunțat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Lucrările efective vor începe în data de 15 martie și se vor încheia până la finalul anului.

„Extinderea Ambulatoriului la Spitalul Blaj” este un proiect în valoare totală de 12.228.689,4 lei, din care: valoare totală eligibilă (fonduri europene) – 10.700.750 lei (inclusiv TVA) și valoare totală neeligibilă (bugetul local al Municipiului Blaj) – 1.637.939,4 lei (inclusiv TVA)

Înaintea acestor lucrări, au fost mutate toate cablurile electrice care traversează curtea interioară în zona în care va fi construită clădirea noului spital, care va avea 5 niveluri.

Proiectul propune soluționarea problemelor prin extinderea clădirii spitalului și mutarea cabinetelor medicale în aripa extinsă a clădirii. Extinderea se va realiza pe orizontală, cu o clădire nouă (demisol + parter + 3 etaje), similară celei existente și alipită clădirii spitalului. Astfel se propune aducerea secțiilor de ambulatoriu în spațiile nou create și dotarea ulterioară a acestora cu aparatură medicală și mobilier medical necesare în vederea asigurării funcțiunilor specifice de bază ale programului de ambulatoriu.

Se propun următoarele spații medicale, cu sălile de tratament aferente:

Demisol: cabinet pneumologie și sală de tratament pneumologie, explorări funcționale spirometrie

Parter: cabinet ortopedie și traumatologie, cameră gipsare, cabinet medicină generală copii, sală de tratament copii

Etaj 1: cabinet consultații chirurgie vasculară și sală pansament + mici intervenții, cabinet consultații chirurgie generală și sală pansament + mici intervenții, cabinet consultații dermatovenerologice și sală tratament dermatovenerologice

Etaj 2: cabinet consultații urologie și sală tratament urologie, cabinet consultații obstetrică-ginecologie și sală de tratament obstetrică-ginecologie, cabinet endocrinologie și sală tratament endocrinologie

Etaj 3: cabinet consultații cardiologie și cabinet EKG, cabinet consultații oftalmologie și sală tratament oftalmologie, cabinet consultații boli interne și sală tratament boli interne

De asemenea, se vor reabilita/construi alei, se vor reamenaja spațiile verzi și se vor realiza parcări pentru ambulanțe și autospeciale medicale.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

28 februarie, Ziua Protecției Civile în România. 88 de ani de la înființarea structurilor de apărare civilă

Publicat

Ziua Protecţiei Civile sau Ziua Apărării Civile este sărbătorită în fiecare an la 28 februarie. În 2021, se împlinesc 88 de ani de la înființarea acestor structuri în România.

”Timp de peste opt decenii, Protecţia Civilă a îndeplinit rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.

Sub orice nume pe care l-a avut de-a lungul timpului, misiunea specialiștilor din „Arma Vieții” a rămas aceeași: de a proteja populaţia civilă împotriva pericolelor, ostilităţilor sau a catastrofelor şi de a o ajute să depăşească efectele lor imediate. La mulți ani, dragi camarazi!”, este mesajul inspectorului-șef ISU Alba, lt-col Ovidiu Costea.

În 1933, a luat fiinţă protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468. Acesta aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”, având ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.

Conceptul de protecţie civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne şi care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi tehnologice.

Această definiţie este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii Europene, precizează https://pompieriiromanieu.wordpress.com.

Denumit iniţial „apărare pasivă”, conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de „apărare locală antiaeriană” (1952), apoi la ”apărare civilă” (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca „protecţie civilă”, prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ”o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate”.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ”Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriul de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă”, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului.

În anul 1952, au fost organizate, pe noua structură administrativ-teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.).

În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ”cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora”.

surse: Agerpres, ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate