Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea patronului „Atlassib”, Ilie Carabulea de întrerupere a executării pedepsei cu închisoarea

Patronul „Atlassib”, Ilie Carabulea a cerut Curţii de Apel Alba Iulia întreruperea executării pedepsei cu închisoarea, pe o perioadă de 3 luni, invocând probleme familiale, dar şi necesitatea organizării activităţii societăţilor comerciale pe care le deţine. Instanţa albaiuliană a respins, marţi, cererea acestuia.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul Ilie Carabulea, referitor la pedeapsa  aplicată prin sentinţa penală nr. 27/15.04.2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosar penal nr. 1628/36/2010, definitivă prin decizia penală nr.1300/25.04.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii a fost înregistrată la data de 09.05.2012. iar competenţa de soluţionare a revenit Curţii de Apel Alba Iulia întrucât este instanţa în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere al condamnatului.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, iar competenţa soluţionării recursului revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Considerentele care au stat la baza hotărârii instanţei vor putea fi făcute publice după ce aceasta va fi motivată.

Ilie Carabulea se află în Penitenciarul Aiud, unde are de ispăşit 1 an şi jumătate de închisoare. Acesta a invocat, în sprijinul solicitării sale faptul că trebuie pus în libertate pentru a-şi organiza activitatea firmelor pe care le deţine şi care, în lipsa sa, ar putea intra în faliment. Mai mult, Carabulea susţine că are 2 copii în îngrijire, de care trebuie să se ocupe.

Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea a fost transportat la Penitenciarul Aiud, pentru a executa pedeapsa cu închisoarea de 1 an şi 6 luni, la care a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru dare de mită, în dosarul fostului prim-procuror la Judecătoria Sibiu, Florin Apostu. Reamintim că această cauză a fost, pentru puţin timp, în 2010, şi pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, de unde a fost strămutată la instanţa similară din Constanţa. În acelaşi dosar, Florin Apostu a primit condamnare de 5 ani de închisoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, joi, 27 aprilie, recursul înaintat de procurorii (DNA) împotriva achitărilor decise în dosar. Prin hotărâre definitivă, a stabilit ca fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Sibiu să execute cinci ani de închisoare, pentru luare de mită. Ceilalţi inculpaţi în acest caz, fostul ofiţer SRI, Tiberiu Narcis Popescu, are de executat doi ani şi şase luni de închisoare, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, un an şi şase luni, Sebastian Dumitru Cîrstea (fost director al Liceului „Carol I” din Sibiu) şi Mihaela Izabela Cîrstea, câte un an şi două luni de închisoare. Un alt inculpat în dosar pentru dare de mită, Nicolae Buţa, a primit doar o amendă de 1.000 de lei.

Pe numele lui Florin Apostu au fost reţinute zeci de infracţiuni, printre care şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, corupţie, reţinere sau distrugere de înscrisuri, favorizare a infractorului şi fals în declaraţii. Conform rechizitoriului prezentat de DNA, acesta a fost judecat pentru comiterea a nu mai puţin de 56 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi tot atâtea înfracţiuni de uz de fals. Potrivit DNA, acesta a cerut sume între 2000 şi 3000 de euro, pentru a interveni în dosarele pe care le instrumenta şi a favoriza astfel diferite persoane.

Fostul ofiţer SRI, Tiberiu Narcis Popescu a fost judecat pentru comiterea a trei infracţiuni de dare de mită, complicitate la infracţiunea de favorizare a infractorului, complicitate la infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri, complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, complicitate la infracţiunea de uz de fals.

Ilie Carabulea – asociat şi administrator al societăţilor comerciale din cadrul „Atlassib Holding” Sibiu, dar şi al Băncii Carpatica şi al unor afaceri hoteliere şi în domeniul agriculturii – a fost judecat pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă, alături de Sebastian Dumitru Cârstea – pe atunci director la Liceul „Carol I” din Sibiu şi Mihaela Izabela Cârstea, acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infracţiunea de dare de mită şi de Nicolae Boţa, acuzat de dare de mită.

Ilie Carabulea este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Sibiu, cu o avere estimată la peste 200 de milioane de euro.

Inculpaţii din dosarul lui Florin Apostu au fost trimişi în judecată de DNA, în decembrie 2010, instanţa care a preluat cazul fiind Curtea de Apel Alba Iulia. Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010, Apostu a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto (4.000 lei), cu scopul de a-l ajuta în cazul unui recurs şi dând de înţeles că avea influenţă asupra procurorului general al României. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în intervalul 2006 – 2010, Florin Apostu a folosit două maşini Audi A8 şi VW Passat, achiziţionate în leasing prin SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu (din holdingul controlat de Ilie Carabulea). Cele două societăţi comerciale au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. În aceste dosare, Apostu a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.

Florin Apostu a primit de la Tiberiu Popescu 400 de euro şi 1.500 lei, în august 2010, pentru a soluţiona favorabil un dosar penal de infracţiuni rutiere, după cum se precizează în acelaşi rechizitoriu. Apostu a sustras din dosar două declaraţii, le-a dat lui Popescu pentru a fi distruse, iar ulterior a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii Sebastian Dumitru şi Mihaela Izabela Cârstea după dictarea lui Popescu şi potrivit îndrumărilor lui Apostu. Acesta a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, punând ştampila Parchetului. De asemenea, soţii Cârstea au făcut rost de banii care au ajuns la Apostu.

În octombrie 2010, Apostu a primit de la Nicolae Boţa o sumă de bani în valută, lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui Boţa era cercetată pentru înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să-i înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată.