Decizie la UDMR: Kelemen Hunor pleacă de la Ministerul Culturii şi Uniunea rămâne la guvernare

UDMR va rămâne la guvernare, dar Kelemen Hunor va demisiona din funcţia de ministru al Culturii şi din cea de vicepremier. Este decizia liderilor Uniunii, întruniţi în şedinţa Consiliului Permanent. Kelemen Hunor a confirmat intenţia de a demisiona de la conducerea ministerului în următoarele zile, dar şi faptul că UDMR va vea candidat la preşedinţia României.

Liderii UDMR, reuniţi vineri în şedinţa Consiliului Permanent, şi-au exprimat susţinerea pentru candidatura lui Kelemen Hunor la Preşedinţia României, au declarat pentru Mediafax surse participante la discuţii.

În ceea ce priveşte luarea de poziţie referitor la procesul de la Curtea Europeană de Justiţie, privind protecţia minorităţilor naţionale, Kelemen Hunor a declarat, vineri, că a propus o dezbatere în care să fie implicat şi Parlamentul.

„Miercuri am ajuns la o soluţie, la un compromis, care, din punctul meu de vedere e un pas important, atât prin poziţia premierului, cât şi posibilitatea de a purta un dialog corect pe acest subiect. Am ajuns la concluzia că e un subiect unde poziţia statului român nu poate fi stabilită doar de către o instituţie. Şi am propus o dezbatere în mai multe comisii parlamentare, începând din septembrie, cu experţi din străinătate. E un compromis, o soluţie de dialog, arată o deschidere, un respect faţă de ce am cerut noi”, a declarat Kelemen Hunor, referitor iniţiativa cetăţenească privind statutul minorităţilor.

Senatorul UDMR Verestoy Attila a declarat, vineri dimineaţă, la RFI, că susţine rămânerea Uniunii la guvernare, dar că liderul organizaţiei, Kelemen Hunor, are opţiunea personală a demisiei din Guvern, ceea ce nu implică automat şi plecarea UDMR din Executiv.

La sosire, fostul preşedinte al UDMR Marko Bela declara că el se pronunţă pentru ”o bună colaborare şi pentru interese reciproce de a colabora”, iar senatorul Verestoy Attila spunea că ”participarea la guvernare este în interesul comunităţii maghiare, al stabilităţii şi al majorităţii”.

La rândul său, preşedintele UDMR Sălaj, Seres Denes, afirma că nu crede că balanţa înclină spre ieşirea de la guvernare, ”existând atât puncte pozitive, cât şi negative”.

Preşedintele Organizaţiei de Femei a UDMR, Biro Rozalia, care este şi preşedinte al CRU, spunea că va vota pentru o reprezentare eficientă a UDMR în Guvernul României.

De la şedinţă a absentat vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely.

Şedinţa Consiliului Permanent al UDMR s-a desfăşurat, vineri, la Cluj-Napoca, liderii Uniunii luând în discuţie ieşirea de la guvernare, care ar trebui validată apoi în Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU).

După ce Ministerul Afacerilor Externe s-a raliat Comisiei Europene şi s-a poziţionat împotriva UDMR într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, privind protecţia minorităţilor naţionale, au apărut tensiuni în coaliţia de guvernare.

Tensiunile au fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor. MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR. De asemenea, Kelemen Hunor a declarat atunci că nu a existat o consultare în coaliţie pe tema acestui subiect.

Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici – „Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea şi implicarea societăţii civile”, „Egalitate şi anti-discriminare”, „Media audio-vizuală şi conţinutul digital” şi „Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”.

„Decizia a fost una politică„, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.

Referitor la acest subiect, preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”.

Dacă UDMR ar pleca de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi. Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a explicat că poziţia exprimată de România prin intermediul MAE referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind iniţiativele cetăţenesti „Minority SafePack” reprezintă „o poziţie consecventă a statului”, „o chestiune de stat” şi nu „un orgoliu de ordin personal”.
Titus Corlăţean a adăugat că, din această perspectivă, apreciază că „exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic”.

sursa: mediafax