Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Declinul anticorupţiei! Analiza lucidă a unui jurnalist al TVR, specializat pe Justiție: “Ce a fost în 2014-2015, nu cred că va mai fi! Mă întreb şi eu pentru ce?”


Publicat

alex costacheCe s-a întâmplat cu lupta anticorupție, de ce au încetinit procurorii ritmul anchetelor, de ce nu sunt recuparate prejudiciile imense din dosarele de corupție, cum s-a ajuns la intimidarea procurorilor și judecătorilor, cum s-au manipulat legile și cum (mai) funcționează colaborarea SRI – DNA, sunt doar câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă jurnalistul TVR și România Curată, Alex Costache. Vă prezentăm una dintre cele mai lucide analize realizate pe acest subiect de un jurnalist specializat pe problemele Justiției. 

Declinul anticorupției! 

de Alex Costache

Am plecat confuz săptămâna trecută de la o întâlnire cu unul dintre şefii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cuvintele de mai sus, care îi aparţin, îmi sunau metalic, gol în minte.

Ştim cu toţii ce urmează după un climax: declinul

Campania anticorupţie din România şi-a atins punctul culminant şi a început să scadă în intensitate. Vedem cu toţii acest lucru. Încă din toamna anului trecut, ritmul anchetelor, al arestărilor, “zăngănitul cătuşelor”, care le-au dat fiori multora, s-au diminuat mult. Cel mai bine o ştiu reporterii pe Justiţie, care acum un un an stăteau zi de zi în faţă la DNA, ca la pescuit: nu se putea să nu pice ceva! Unde sunt vremurile de altădată, când aproape zilnic sau măcar săptămânal, DNA sălta câte un primar, şef de Consiliu judeţean sau vreun ministru? Unde sunt Breaking News-urile şi prima pagina? – se întreabă ziariştii.

De ce? Ce s-a întâmplat?

Un răspuns a venit chiar de la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, după decizia CCR din primăvara anului trecut care a deculpat binomul SRI-DNA. Curtea Constituţională a interzis atunci ofiţerilor SRI să îi mai ajute pe procurori şi poliţişti în culegerea probelor. Ofiţerii SRI nu participau la audieri sau percheziţii, însă îi ajutau tehnic pe procurori să “planteze” microfoane, să facă interceptări şi filaj.

“Dacă dorim ca lupta anticorupţie să continue în acelaşi ritm, vom găsi resurse ca la DNA să mai avem încă 70-80 de poliţişti. Poliţiştii pe care îi vom recruta vor fi din cei care au cunoştinţe tehnice. Va fi o perioadă foarte grea pentru DNA. Sperăm să putem ţine acelaşi ritm“, declara şefa DNA în martie anul trecut.

Cei 70-80 de poliţişti au fost doar 40. Aceştia s-au alăturat Serviciului tehnic al DNA şi se ocupă cu interceptările telefonice, ambientale şi filajele.

Poliţiştii şi procurorii nu se ridică (încă) la nivelul SRI la filaje şi interceptări

Problema e că poliţiştii de la Serviciul tehnic al DNA, la fel ca ofiţerii de la Departamentul de Operaţiuni Speciale (DOS) al IGP nu au (încă) pregătirea şi capacitatea tehnice să suplinească ofiţerii SRI. Nu sunt încă la nivelul acestora.

Acum, SRI trebuie doar să informeze – nu să mai ajute – procurorii că urmează să aibă loc un act de corupţie. “Să zicem că SRI informează Parchetul că în două ore X se întâlneşte cu Y într-un restaurant din Bucureşti să stabilească detaliile unei infracţiuni. Poliţiştilor le e greu în două ore să meargă la acel restaurant şi să planteze microfoane. SRI se descurca”, au explicat procurori din cadrul Parchetului general.

O altă problemă e că tot mai puţine “gulere albe” vorbesc la telefon, pe 4G sau SMS. Toată lumea e pe WhatsApp sau Telegram, care nu pot fi interceptate.

Aşadar, procurorii şi poliţiştii trebuie să se descurce singuri în operaţiunile de “plantare” a microfoanelor sau filaj. Şi încă nu se ridică la nivelul de profesionalism al ofiţerilor SRI. Şi nu pentru că cei de la SRI ar avea un galon în plus, ci pur şi simpu pentru că s-a investit masiv în pregatirea şi specializarea lor după Revoluţie, inclusiv de către americani. Iar acum, când ajuseseră la un nivel de pregătire ridicat, s-a luat decizia de fi înlocuiţi cu poliţişti, care trebuie să o ia de la zero. O strategie “inteligentă” pentru un stat care pretinde că vrea să lupte cu corupţia.

Dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu

Alte două decizii CCR au îngreunat lupta anticorupţie. Decizia 405 de anul trecut privind abuzul în serviciu – care a decriminalizat abuzul prin încălcarea de legislaţie secundară – şi decizia din martie acest an privind ancheta OUG 13 – care a dezincriminat abuzul în serviciu prin emiterea de acte normative.

Un exemplu. Ştiţi probabil ancheta Hotnews privind modul în care TelDrum, compania apropiată de liderul PSD, a ajuns să concesioneze lacul Belina din Teleorman, unde pescuieşte Liviu Dragnea.

În noiembrie 2013, lacul a fost scos din proprietatea publică a statului şi introdus în cea privată, în administrarea Consiliului judeţean Teleorman, printr-o Hotărâre de Guvern, semnată de premierul de atunci Victor Ponta şi chiar de ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, cel care acum are plăcerea de a pescui pe acest lac. Motivarea Guvernului de a da lacul în administrarea CJ Teleorman a fost ca autorităţile locale să construiască acolo o zonă de agrement pentru public, nu doar pentru Liviu Dragnea.

Prima problemă

Potrivit deciziei CCR din martie acest an, procurorii nu pot investiga oportunitatea şi legalitatea actelor Guvernului, adică şi această HG prin care Executivul a decis să scoată lacul Belina din proprietatea publică a statului şi să îl dea în administrare Consiliului Judeţean Teleorman. Aşa a vrut Executivul! Şi acest lucru nu poate fi pus la îndoială de procurori, ci doar de electorat, la vot – a decis Curtea Constituţională.

A doua problemă

Mai departe – aflăm din investigaţia Hotnews – CJ Teleorman a decis să concesioneze lacul companiei TelDrum, apropiată de Liviu Dragnea. Aşa s-a ajuns ca, în loc să pescuiască tot românul, pe lacul Belina pescuiesc doar liderul PSD Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu, care sunt – nu-i aşa – “mândri că sunt români”.

Însă nici această mişcare a CJ Telorman nu poate fi investigată de procurori pentru că s-a făcut prin hotărâre de consiliu, ceea ce reprezintă legislaţie secundară, iar potrivit deciziei CCR, procurorii nu pot ancheta abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie de rangul II. Şi acesta este doar un exemplu.

Iată efectele a trei decizii CCR asupra luptei anticorupţie. Ironic, CCR a aplicat aceste lovituri anticorupţiei şi cu mâna fostului şef al DNA, Daniel Morar, acum judecător la CCR, numit de fostul preşedinte Traian Băsescu.

Atacul penalilor, presiunea mediatică

Adăugăm presiunea mediatică pusă de penali pe magistraţi. O presiune care inhibă. Puneţi-vă în pielea unui magistrat care are de soluţionat un dosar cu un mare grangur! Care ar fi reacţia când aţi vedea ce i se întâmplă Cameliei Bogdan, judecătoarea care a avut curajul să îi aplice legea lui Dan Voiculescu şi care a fost exclusă din magistratură de CSM pentru că a ţinut cursuri antifraudă funcţionarilor de la APIA şi a primit pentru acest lucru 10.000 de lei din fondurile Băncii Mondiale? Sunt nenumăraţi magistraţi care au ţinut cursuri de acest tip poliţiştilor sau jurnaliştilor la seminarii, unde au fost invitaţi şi li s-a plătit de organizatori cazarea şi masa. Pe logica CSM ar trebui şi aceştia excluşi din magistratură pentru că au primit contravaloarea cazării şi a meselor.

Greşelile procurorilor

Adăugăm erorile procurorilor. Vezi cazul Ioan Oltean. Acesta a fost dus la arestare sub acuzaţiile de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu într-unul dintre dosarele ANRP. Oltean a fost acuzat de procurorii DNA că a luat mită un sac de bani, cu 600.000 de euro, în curtea bisericii din Chitila. Ulterior, la trimiterea în judecată, procurorii au renunţat la acuzaţia de trafic de influenţă din lipsă de probe.

Dacă mai adăugăm şi procedurile greoaie, birocratice specifice magistraţilor şi o anumită “dolce far niente” specifică instituţiilor de stat, chiar şi celor de elită, cum sunt considerate DNA şi DIICOT, avem răspunsul încetinirii ritmului campaniei anticorupţie.

Marile dosare restante

Problema e că, şi în momentul ei culminant, în 2014-2015, lupta anticorupţie a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.

Nici atunci, marile dosare cu prejudicii uriaşe nu şi-au găsit rezolvarea. Vezi cazul Hidroelectrica. În 12 ani de când urmăresc acest caz, procurorii DIICOT de la Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare au reuşit să tragă la răspundere doar pionii, directorii de la Hidroelectrica care au semnat contractele cu “băieţii deştepţi” sau mai bine zis cu “cel mai deştept băiat” din energie, Nicolae Buzăianu. Procuroarea DIICOT Adriana Cristescu, acum pensionară, a scris negru pe alb în rechizitoriul directorilor că prejudiciul, numai în cazul contractului cu Buzăianu, este de aproape 1 miliard de dolari.

Procuroarea s-a mărginit însă să tragă la răspundere doar pionii, directorii care au semnat contractele cu băieţii deştepti. Beneficiarii contractelor de energie ieftină şi politicienii care i-au ajutat au scăpat. Dosarul se află acum la DNA, unde de asemenea trenează.

La răcoare nu e chiar aşa rău pentru ei şi mai rămân şi cu banii

În plus, degeaba au fost aruncaţi corupţii în puşcării – unde oricum nu au viaţă foarte grea – dacă nu li se iau banii.

În mod categoric deţinuţii trebuie să fie ţinuţi în puşcării în condiţii decente. Însă, la începutul anului, directorul Administraţiei Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat că niciun deţinut nu doarme în pat cu un altul. Ştiu personal cazuri de persoane care, în aceeaşi perioadă, au fost internate în spitale şi au fost nevoite să împartă patul cu alţi pacienţi. Şi nu aţi vrea să vă povestesc cum arăta căminul de studenţi P19 din Regie când, la 18 ani, am nimerit ca student la Politehnică. Şi eram nevinovat!

România nu va scăpa de flagelul corupţiei dacă afacerile de acest tip (încă) rămân rentabile

România nu reuşeşte să recupereze prejudiciile din dosare. Potrivit unui raport Freedom House România, valoarea prejudiciilor care trebuie recuperate de la corupţi se ridică la 7 miliarde de lei, adică 1,5 miliarde de euro, din care Fiscul a recuperat anul trecut doar 173.500.000 de lei, adică aproape 40.000.000 de euro, iar în 2015, aproape 140.000.000 de lei, adică uşor peste 30.000.000 de euro. Rezultă un modest 2,4 % grad de recuperare a prejudiciilor. Şi ne mai plângem că nu avem şosele şi autostrăzi!

Corupţii stau puţin în puşcărie şi rămân cu banii
.

Un exemplu. Giovani Becali a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni de detenţie în dosarul Transferurilor pentru un prejudiciu de peste 11 milioane de euro, care trebuia recuperat de la toţi “greii din fotbal” condamnaţi. El a fost însă eliberat din penitenciar, fără să îşi achite partea de prejudiciu.

Numai vorbim de situaţia hilară a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Acesta nu a achitat nimic din prejudiciul de peste 1,5 milioane de euro din dosarul Transformatorul. În al doilea dosar penal, el a recunoscut că a primit mită 900.000 de euro ca să ajute două firme să obţină contracte IT. Procurorii DNA Ploieşti i-au pus sechestru însă pe aceleaşi bunuri indisponibilizate şi în primul dosar, a căror executare este dificilă. BMW-ul lui Fenechiu de 50.000 de euro nu a putut fi confiscat pentru că “nu a fost identificat în trafic”.

Care sunt soluţiile

Evident că anticorupţia poate avea un reviriment. Ar trebui ca statul român – care declară în continuare că luptă cu acest flagel – să investească în pregătirea poliţiştilor şi procurorilor care lucrează dosarele de fraudă şi corupţie. Serviciile de informaţii să îşi îndeplinească menirea şi să informeze parchetele. Iar magistraţii să fie surzi şi tenace la atacurile din partea politicienilor. Doar faptele ar putea fi cartea lor de vizită. Şi trebuie recuperate prejudiciile, trebuie ca afacerile de corupţie să nu mai fie rentabile în ţara asta.

E nevoie de prevenţie, de schimbări de mentalitate, de implicarea Bisericii şi a Şcolii. Dintre cele două, doar Educaţia cred că are capacitatea de a impune o schimbare.

O schimbare de mentalitate pare că s-a produs deja la nivelul publicului urban, educat. Protestele masive din februarie împotriva modificărilor la legislaţia penală sunt încurajatoare. Suportul elitelor din stradă trebuie să îi ajute pe magistraţi să nu se dea bătuţi.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

ANCPI: A scăzut numărul imobilelor vândute în aprilie. Situația tranzacțiilor de construcții și terenuri în Alba și în țară

Publicat

blocuri apartamente 2

În luna aprilie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 55.569 de imobile, cu 28.548 mai multe față de perioada similară a anului 2020, potrivit celor mai recente date comunicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În județul Alba, au fost vândute 435 de imobile, mai puține față de luna martie.

Statistica ANCPI arată că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna aprilie 2021 este cu 7.322 mai mic față de luna martie, la nivel național.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2021, în București – 9.365, Ilfov – 3.243 și Timiș – 3.144. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 175, Călărași – 290 și Teleorman – 355.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2021, a fost de 26.025, cu 3.180 mai mare față de aprilie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.490, Dolj – 2.130 și Ilfov 1.903. La polul opus se află județele Covasna – 60, Sălaj – 63, și Harghita – 65.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2021 sunt  Arad – 672, Caraș Severin – 598 și Buzău – 450.

Situația în Alba

În județul Alba, numărul imobilelor vândute în martie este de 435 (576 în martie, 626 în februarie), din care 150 de case și apartamente (228 în martie, 172 în februarie) și 96 terenuri agricole (78 în martie, 161 în februarie).

Au fost înregistrate 208 de ipoteci (258 în martie, 179 în februarie), 121 dintre ele pentru terenuri cu construcții (107 în martie, 72 în februarie).

sursă: ancpi.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai importante amenințări cibernetice în limba română. Raport anual, realizat la nivelul UE

Publicat

Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a publicat raportul anual al amenințărilor în limba română.

Acest raport anual lansat de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) oferă o prezentare generală cu privire la amenințările din zona securității cibernetice, prezentând cele mai importante subiecte la care se face referire în toate celelalte rapoarte ENISA Threat Landscape.

De asemenea, un top realizat de ENISA cu primele 15 amenințări care ne-au vizat în 2020, dar și concluzii și recomandări.

ENISA a mers mai departe și a ales să ofere o variantă de raport în limba română și pentru rapoartele strategice, respectiv tehnice ale amenințărilor prezente în 2020.

Cele mai importante 15 amenințări sunt descrise pe larg în documentul care poate fi consultat AICI.

Pe primele locuri se află malware, atacurile online, pishing, atacurile asupra aplicațiilor web, furtul de indentitate, șantajul digital, criptojacking și spionajul cibernetic.

Sursă: Cert.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

„Marea asfaltare”, în Apuseni: 50 de km din DN 75, între Bistra și Ocoliș, reabilitați printr-o investiție de 17,8 milioane lei

Publicat

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, ce trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei. 

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat marți, 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Valoarea totală este estimată la 17.868.799,73 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, lucrarea este prevăzută a se executa în planul de întreținere periodică a drumurilor publice în anul 2021, durata de execuție a lucrărilor fiind de 2 luni.

Sectorul de drum studiat se află pe raza județului Alba și aparține de drumul național DN 75 care face legătura între localitatea Ștei, județul Bihor și localitatea Mihai Vieazul, județul Cluj și care se află în administrarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj.

Contractul este împărțit pe trei loturi, respectiv:

  • Lotul 1 – DN 75 km 85+000- km 101+595 (între Bistra și Baia de Arieș) 

 

Potrivit caietului de sarcini, traseul studiat se întinde pe raza comunelor Bistra, Lupșa și a orașului Baia de Arieș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 16.595 m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 106.055,47 mp.

  • Lotul 2 – DN 75 km 101+595- km 119+303 (între Baia de Arieș și Sălciua)

Traseul studiat se întinde pe raza orașului Baia de Arieș și a comunei Sălciua. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 17.708  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 112.117,40 mp.

  • Lotul 3 – DN 75 km 119+303- km 135+000 (între Sălciua și Ocoliș – limita cu județul Cluj)

Traseul studiat se întinde pe raza a trei comune, Sălciua, Poșaga și Ocoliș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 15.615  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 98.040,08 mp.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO: Profesor universitar din Cluj, condamnat la închisoare. A luat bani de la zeci de studenți pentru a-i trece la examene

Publicat

Ardelean Ioan, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Mai exact, procurorii au reușit să probeze 43 de acte materiale, în care profesorul a primit bani de la studenți pentru a-i trece la disciplinele „Mecanisme I” sau „Mecanisme II”.

Modalitatea de prindere a profesorului, care în mare parte primea mita sub formă bancnotelor de 50 de euro, a fost una foarte complexă. Au fost folosite persoane sub acoperire, supraveghere audio video și în final un flagrant, în biroul profesorului, în care au descoperit mai multe plicuri cu bancnote euro.

Faptele pentru care profesorul a fost condamnat s-au petrecut în luna septembrie a anului 2017, iar o primă condamnare a venit în luna octombrie a anului 2020. Atunci judecătorii Tribunalului Cluj l-au condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

În urma primei decizii, procurorii au făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Cluj, unde magistrații au schimbat sentința și l-au condamnat la închisoare cu executare.

În motivarea instanței de fond este descris pas cu pas modul în care anchetatorii au obținut probele împotriva profesorului. Aceștia au chemat la audieri studenți, au obținut un mandat pentru supraveghere ambientală foto – video dar au folosit și investigatori sub acoperire.

Mai mult de atât din câte se pare, fenomenul era atât de cunoscut la nivelul studenților, încât la un moment dat, când doi studenți au mers la un xerox din apropierea unității de învățâmânt pentru a cumpara două plicuri, vânzătoarea le-a zâmbit, fapt care i-a dus pe cei doi cu gândul că practica este una cunoscută.

Modul de operare

”mecanismul folosit de către inculpatul Ioan Ardelean pentru desfășurarea activității ilicite, consta în aceea că studentul interesat de promovarea examenului se prezenta la biroul profesorului înainte de susținerea examenului având banii într-un plic pe care menționa numele, anul, specializarea și disciplina la care dorește să promoveze, plic pe care îl oferă profesorului care comunica studentului un subiect de examen pentru a-l pregăti iar în momentul susținerii examenului oral, studentul susținea subiectul de examen primit de la profesor cu ocazia predării banilor, indiferent de subiectul trecut pe biletul extras.

De la caz la caz, au existat situații în care modul de operare a fost oarecum diferit, după cum se va detalia în cele ce urmează însă numitorul comun a fost că predarea banilor se realiza anterior examenului, în biroul profesorului în plicuri albe sau foi de examen, suma a fost constantă, 50 euro sau echivalentul în lei și toți studenții care au achitat suma amintită, au trecut examenul”, se arată în motivarea pe scurt a instanței de fond.

Ce au reținut procurorii

S-a reținut în esență sub aspectul stării de fapt aceea că la data de 02.09.2017 inculpatul Ioan Ardelean, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 10 studenți, totalizând 400 de euro (câte 50 euro de la un număr de 8 studenți) și 450 de lei (200 lei respectiv 250 lei de la un număr de 2 studenți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 02.09.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene iar în intervalul 04-09.07.2017, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-N_____, a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 33 studenți suspecți, totalizând 1.500 euro (câte 50 euro de la un număr de 30 studenți suspecți) și 600 lei (câte 200 lei de la un număr de 3 studenți suspecți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 09.07.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene, ulterior însușindu-și acești bani, în condițiile în care toți studenții în cauză au promovat examenul, se mai arată în documentul citat.

După mai bine de trei ani de la momentul flagrantului, profesorul a fost condamnat. Curtea de Apel Cluj a dat decizia finală, în data de 7 mai 2021.

” Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva sentinţei penale nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 a Tribunalului Cluj şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Desfiinţează sentinţa penală nr. nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului A.I. şi cu privire la dispoziţiile privind confiscarea specială şi confiscarea extinsă, şi, pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite: Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A.I. pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (…) şi dispune executarea acesteia în regim de detenţie.

(…) dispune confiscarea specială de la inculpatul A.I.a sumelor de 1050 lei şi 1900 euro dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În temeiul art. 1121 alin. 1 lit. m şi al. 2 C.pen. dispune confiscarea extinsă de la inculpatul A.I.a sumei de 11750 euro. Desfiinţează în totalitate încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.I.împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în apel restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 mai 2021”, se arată în minuta pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate