Descoperitorul dinozaurului Albadraco de la Oarda de Jos, o nouă realizare: a găsit cel mai vechi mamifer din țară

Descoperitorul dinozaurului Albadraco de la Oarda de Jos, muzeograful Alexandru Adrian Solomon, este coautor la încă o descoperire unică: cel mai vechi mamifer din țară, Kogaionon radulescui.

El a descoperit reptila zburătoare Albadraco tharmisensis sau ”Dragonul de Alba” în anul 2019, în timpul unei cercetări științifice româno-americane.

Șefa Secției de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș, Dana Botoș, susține că în Europa există puține instituții muzeale care se pot lăuda că au un astfel de cercetător, care să aibă la activ două descoperiri de genuri noi pentru știință.

Din acest motiv, Alexandru Adrian Solomon, în vârstă de 36 de ani, este considerat creierul secțiunii de paleontologie a Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș.

Albadraco tharmisensis

”De când lucrez la muzeu, practic am continuat munca în Insula Hațeg (un termen care vizează un areal de cercetări, poate chiar o fostă insulă; vezi detalii la finalul articolului – n.red.), pe care o fac împreună cu colaboratorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în special cu domnul profesor Vlad Codrea.

Și am adus niște noutăți comunității științifice. Practic nu sunt dinozauri, dar sunt contemporani ai dinozaurilor din Insula Hațeg. Am descris un gen nou de Terozaur, de reptilă zburătoare.

L-am numit noi Albadraco tharmisensis, a fost găsit la Oarda de Jos, în momentul descoperirii era o localitate de sine stătătoare, dar acum face parte din orașul Alba Iulia.

I-am dat această denumire și era un terozaur care avea o deschidere a aripilor de aproximativ 7 metri.

Așa cum am spus, este un gen nou pentru știință. Deocamdată holotipul poate fi observat la Cluj, la Muzeul Universității Babeș-Bolyai, la Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie.

Practic ar fi un Terozaur de mărimi mari, dar nu e cel mai mare din România, fiindcă noi l-am descoperit în România pe Hatzegopteryx, care avea o anvergură aripilor de aproximativ 12 metri’, a declarat, pentru Agerpres, Alexandru Adrian Solomon.

Cele mai vechi mamifere care au fost descoperite pe teritoriul României

Muzeograful a arătat că, până în momentul acestei descoperiri, nu existau informații despre acest gen în România.

”Erau date despre Hatzegopteryx thambema și mai era descris încă un gen, Eurazhdarcho langendorfensis, un pterozaur mai mic decât Albadraco tharmisensis – practic Albadraco are dimensiunea intermediară între cele două genuri.

Dar nu este posibil să fie unul sau celălalt gen, pentru că am făcut analize și rezultatele confirmă că e un gen nou”, a precizat cercetătorul.

Solomon a spus că în momentul în care a făcut această descoperire a simțit o mare bucurie, dar până la confirmarea faptului că este vorba despre o noutate au trecut câțiva ani.

”Prima dată te simți bine când găsești fosilele pe teren. Ai bucuria descoperirii, orice fosilă îți aduce o bucurie.

Dar ca să ajungi la concluzia că e ceva nou pentru știință, trebuie să treacă câțiva ani buni, în care trebuie să compari cu ceea ce cunoști, în principal din țară, apoi din zonă, apoi din lume.

Noutatea s-a conturat în peste 5 ani. La descoperirea lui Albadraco sunt autorul principal și de când sunt la muzeu, tot din Insula Hațeg am mai descris, ca și coautor, un mamifer.

Practic vorbim despre cele mai vechi mamifere care au fost descoperite pe teritoriul României. Sunt niște mamifere care se numesc multituberculate”, a adăugat Alexandru Adrian Solomon.

A doua specie a genului Kogaion

Mamiferul descoperit de echipa din care făcea parte Alexandru avea aproximativ mărimea unui șoarece și reprezintă a doua specie a genului Kogaion de pe teritoriul României.

”Se asemăna cu rozătoarele actuale ca și dimensiune. Să vă faceți așa o idee, avea undeva la 15-20 de centimetri. Este o specie nouă. A fost la momentul respectiv, în 2022, o specie nouă.

Se numește Kogaionon radulescui, specia fiind dedicată fostului director al Institutului de Speologie Emil Racoviță, Constantin Rădulescu, care împreună cu Petre Mihai Samson au introdus această familie a kogaionidelor în sistematica multituberculatelor.

Ei sunt primii care au descris familia, mamiferii din familia respectivă, în țara noastră”, a arătat muzeograful.

El crede că acest animal probabil trăia în vizuini sau sub pământ, întrucât a trăit pe lângă dinozauri și alte bestii, așa că, probabil, prefera să fie activ mai mult noaptea, ne gândim noi.

În plus, se comporta ca șobolanul actual sau ca șoarecii – asta putem presupune, prin analogie, dar dentiția lui ne spune că e ca a rozătoarelor în general.

Ce este Albadraco tharmisensis sau Dragonul de Alba

Cât despre mare sa descoperire, Albadraco tharmisensis, Solomon a precizat că denumirea acestuia derivă din numele județului Alba, fiind descoperit la Oarda de Jos, și din latinescul draco, care înseamnă dragon.

Firește că denumirea speciei a fost stabilită după Tharmis, adică numele dacic al orașului Alba Iulia.

• Potrivit unui articol publicat publicat în revista științifică Cretaceous Research, descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen și specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formațiunii de Șard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (județul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea științifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din „Insula Hațeg”.

Vezi și: DESCOPERIRE senzațională lângă Alba Iulia: Albadraco tharmisensis sau Dragonul de Alba, o nouă specie de reptilă zburătoare

”Vorbim despre o așa-numită ‘insulă Hațeg‘, adică acum aproximativ 70 de milioane de ani, în zona noastră exista o presupusă insulă.

Unii cercetători susțin că ere clar o insulă, sunt și păreri care spun că n-ar fi o insulă, dar nu o să intrăm în detalii acum despre astea.

Dovezi ale existenței acestei insule putem vedea astăzi la suprafață, în așa numitele aflorimente, adică niște deschideri naturale, ca un fel de râpe, în diverse zone ale țării, bineînțeles în Hațeg, de unde și vine numele.

Dar avem și în Alba, în Rusca Montană, chiar și în județul Cluj și județul Sălaj. Practic așa ne putem face o imagine cam cum arăta insula acesta.

De ce este importantă această insulă pentru comunitatea științifică? Pentru că aici au trăit reptile, acum 70 de milioane de ani, dintre care bineînțeles cele mai spectaculoase sunt dinozaurii.

Erau niște dinozauri mai speciali, așa-numiți dinozauri pitici”, a precizat muzeograful.